Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:27 22 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Colonia" britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (II)

ro

11 Mar, 2021 00:00 4502 Marime text
 
  • Dobrogea anului 1869 și Raportul vice-consulului Sankey
 
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei a fost condus în perioada 1837-1901 de către Regina Victoria iar domnia acesteia a fost marcată de marea revoluție industrială și de extinderea cuceririi teritoriale care a condus la crearea unui adevărat Imperiu Colonial Britanic.
Fiii Albionului și-au extins influența chiar și în state și teritorii ce nu le aparțineau, dar în care aveau mari interese economice. Așa se întâmpla în provincii stăpânite de aliații săi și astfel s-a întâmplat și în Dobrogea aflată sub Imperiul Otoman.
Fiecare consul britanic desemnat să vegheze interesele regatului era obligat să întocmească periodic rapoarte de activitate, pe care le trimitea în țară. În aceste rapoarte se prezenta bilanțul activității depuse, realizările sau problemele întâmpinate. Aceste rapoarte conțin adesea descrieri extrem de interesante ale unor teritorii, cu detalii de ordin social, economic, etnic, politic etc...
 
În anul 1869, vice-consul britanic la Kustendjie era Frank Fremoul Sankey (1828-1879). Fiul al unui medic din Minchinhampton (Gloucestershire), acesta copilărise în Malta, făcuse armata în Egipt, ajunsese la gradul de locotenet-colonel, după care se transferase la Forreign Office (Afaceri Străine). Până să ajungă la Kustendjie, Sankey fusese vice-consul în diverse orașe ca Orfa (Urfa, provincia Șanliurfa, în sudul Turciei) și Alexandretta (Iskenderun, coasta mediteraneană a Turciei). Din Imperiul Otoman fusese trimis la Focșani, iar apoi transferat în Dobrogea.
Imediat ce ajunsese aici, într-un raport întocmit în 1867, Sankey se arătase îngrijorat de tratamentul la care erau supuși creștinii dobrogeni de către unii dintre funcționarii otomani.
 
În raportul aferent anului 1869, Sankey oferă date extrem de interesante legate de activitatea portului Kustendjie, dar și despre provincia Dobrogea.
Aflăm astfel că în acest an din portul Kustendjie plecaseră 315 vase (corăbii) și vapoare, dintre care: 57 britanice, 56 austriece, 93 italiene, 15 norvegiene, 17 germane, 34 turcești, 21 grecești, 14 rusești, 2 franceze, 1 unul american, 2 din Insula Samos, 2 românești și unul sârbesc. Din cele 315 vase, nu mai puțin de 212 fuseseră steamere (vase cu aburi). Principalele mari agenții ce dețineau astfel de steamere erau Austrian Lloyds, Messageries Imperiales, TB Morton and Co. și Axixies Company.
 
În ceea ce privește exportul, Sankey menționează că „o cantitate de 763.315 sferturi (n.a. quarter-unitate de măsură) de cereale, în tranzit de pe Dunăre, au fost trimise spre încărcare în acest port". Tot la export au plecat 91.829 sferturi de cereale locale, 27840 de ocale (okale) de lână, 151.440 ocale de brânză și 28.000 de oi.
La acea vreme, okaua era unitate de măsură folosită în Imperiul Otoman iar în a doua jumătate a sec.XIX reprezenta un echivalent standardizat de 1.2829 kg.
Totalul produselor exportate în 1869 din Portul Kustendjie se ridica la 1.230.214 lire sterline.
 
Se importau din Marea Britanie, în principal, șine de cale ferată, părți de motoare, ciment, cherestea și cărbune, dar și coloniale și materiale diverse. Totalul valorii importurilor ajungea la 25.650 lire sterline.
 
Sankey se vede nevoit să recunoască faptul că valoarea și calitatea cerealelor trimise în Albion nu se ridicau deloc la standardul cerut. Astfel, fuseseră trimise în insulă „doar" 34.611 sferturi de grâu, 698.078 sferturi de porumb, 38.324 sferturi de orz, 1067 sferturi de secară și 235 sferturi de fasole.
 
Încercând să explice cantitățile nesatisfăcătoare de cereale, trimise către multi-consumatoarea patrie, vice-consulul scrie următoarele:
"Recolta slabă din ultimul an a fost atribuită unei lungi secete iar mai târziu, ploilor grele. Înclin însă să atribui aceste scăderi și altor motive. Astfel, înainte, Dobrogea (n.a. Dobrudsha - forma din document) era folosită doar pentru păstorit. După imigrarea tătarilor, tot pământul a fost arat și semănat, producând, evident, recolte foarte bune pentru primii câțiva ani. Atât timp cât țăranii aveau noi locuri de pământ pe care să le cultive, totul a decurs bine. Apoi a venit însă căderea iar aceasta nu va înceta atât timp cât prezentul sistem agricol va continua să fie folosit. Pământul este superficial arat și semănat, fără a i se permite să se liniștească și să se îngrașe. Se știa de anul trecut că țărănimea va suferi din lipsă de grâne dar asta nu a oprit exportul, ceea ce a făcut să nu se poată colecta anul acesta suficientă sămânță. Așa că Guvernul a trebuit să cumpere cantități considerabile din Walachia...".
 
Sankey consideră că lucrurile se pot remedia, dar nu mai dacă stăpânirea otomană ar accepta schimbări de atitudine și de mentalitate:
„Consider că pământurile Dobrogei trebuie redate gradual pentru păstorit, activitate care i se potrivește cel mai bine. Ploile de aici sunt periodice, grele și distructive, adevărate dușuri asupra recoltei încă neajunsă la maturitate. Grâul este lăsat pe pământ subsoare sau sub ploaie, până când Pașa ce conduce districtul reușește să își vândă partea, spre propria-i satisfacție. În acest timp, țăranului nu se i se permite să își facă provizii...".
 
Astfel își încheie vice-consulul scurta radiografie, menționând la final că data întocmirii raportului este 1 aprilie 1870...   
(Va urma)
 
Bibliografie
- "Commercial Reports - received at the Foreign Office from Her Majesty'a Consuls in 1869-1870" vol.9 din "Reports from Her Majesty's Consuls on the Manufactures, Commerce of their Consular Districts", London, Harrison and Sons, 1871, sursă raport- www.babel.hatitrust.org, original from University of Michigan, Digitized by Google.
-   Paul Brummel - "Britain in Focșani", sursă articol - www.blogs.fcdo.gov.uk
- Gentleman's Magazine and Historical Review - Corespondence of Sylvanus Urban,"Discovery of Monumental Tablets at Kustendjie", ian-iunie 1862, p.471-473; London, editors - John Henry and James Parker; Harvard College Library - from the library of Franklin Haven of Boston gift of Mark E Haven 1914; sursă - www - books.google.ro
 - ISM II, Inscripțiile din Scythia Minor grecești și latine, vol.II "Tomis și teritoriul său", culese, traduse și însoțite de comentarii de Iorgu Stoian, indici de Al. Suceveanu, Editura Academiei RSR, București, 1987; nr.96 (62), 97 (63).
 
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: „Colonia” britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (I)
 
Comentarii








Cele mai recente postari