Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:03 23 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Colonia” britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (I)

ro

08 Mar, 2021 00:00 1399 Marime text
  • „The Gentleman's Magazine". Corespondența lui Sylvanus Urban, Julius Kessler și inscripțiile antice la British Museum
 
Între anii 1853-1856 a avut loc marea conflagrație cunoscută astăzi sub numele de Războiul Crimeii, conflict mondial în care au fost angrenate mari puteri ale secolului XIX precum și alte state ale Europei, Asiei și Africii. Războiul a avut la bază secularele neînțelegeri dintre Imperiul Otoman și Rusia Țaristă, primul - un colos cu picioare de lut iar cea de a doua - o forță în continuă ascensiune ce punea în pericol așa-zisa pace a lumii.
La acea vreme parte a Imperiului Otoman, Dobrogea a fost și ea târâtă în această încleștare sângeroasă, devenind câmp de bătălie și teatru al unor importante operațiuni militare. Distrugerile au adus cu ele și epidemii îngrozitoare, precum cea de holeră, din 1854, care a făcut mii de victime (din ambele tabere) pe tărâmul dintre Dunăre și Mare
 
Otomanii au avut norocul de a-i avea ca principali aliați pe vestici, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei (titulatură avută până în 1927, când devine Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord), respectiv Al Doilea Imperiu Francez (1852-1870). Această forță aliată a reușit să îi învingă pe ruși în Crimeea și să câștige războiul.
Britanicii au profitat imediat după încheierea ostilităților, câștigând multiple avantaje politice și economice.
 
În 1857, în Dobrogea, o companie britanică numită DBSR (Danube Black Sea Railway) a reușit să obțină de la turci atât concesiunea construirii unei căi ferate Kiustenge (Constanța) - Bogazchioi (Cernavoda), cât și pe cea a Portului Kiustenge. Construcția acestei prime căi ferate a Dobrogei (inaugurată în 1860) și exporturile efectuate prin portul Kiustenge au fost elementele ce au condus la crearea unei așa-zise colonii britanice, care și-a desfășurat activitatea timp de mai bine de 30 de ani (n.a. până în 1882, când statul român a răscumpărat cu bani greci concesiunile).    
 
În această serie de articole vom prezenta elemente și documente inedite legate de prezența britanică la Constanța, detalii descoperite în documente oficiale disponibile online în marile biblioteci ale lumii. Printre acestea se găsesc rapoartele economice întocmite de către oficiali britanici, în special vice-consuli, care și-au desfășurat activitatea la Constanța, în diverse perioade. De asemenea, sunt citate și articole din presa britanică a vremii (ex-"The Gentleman's Magazine"), și acestea disponibile online, prin intermediul unor biblioteci precum Harvard College Library, Toronto University, Michigan, Cambridge etc. Manuscrisele în cauză sunt disponibile prin intermediul platformelor Internet Archives și Google Books.
 
Trebuie menționat un aspect important, pe care l-am evidențiat și în titlul acestei serii: numele folosit în documente, de către britanici, este în general Kiustendjie sau chiar Kiustendji, și nu Kiustenge, Kiustendge sau Kostence - denumiri ce se regăsesc în documentele turcești (și apoi, câțiva ani, chiar și în cele românești) din acele timpuri.
 
De la bun început, britanicii au realizat că pământul Dobrogei este plin de vestigii antice și așa cum au procedat și în alte părți ale lumii (ex-Egipt), au profitat de situație trimițând în Albion multe dintre aceste comori. Din nefericire, nici astăzi nu se știe clar câte monumente grecești sau romane din Dobrogea (în antichitate Scythia Minor) au fost luate și trimise în Marea Britanie.
 
Antichitățile au ieșit la lumină încă din primii ani, între 1857-1860, pe când membrii "coloniei" britanice efectuau lucrări în Port sau la calea ferată.
Pe data de 4 octombrie 1860, undeva în port a fost găsit un bloc de marmură ce purta o inscripție în limba greacă. În aceeași împrejurare a mai fost descoperită o inscripție în latină. Unul dintre cei care lucrau pentru DBSR, un anume Julius Kessler, a copiat pe un caiet textele epigrafice, promițându-și să afle mai multe despre aceste vestigii...
 
În Marea Britanie, una dintre cele mai prestigioase reviste de cultură a epocii moderne a fost, fără niciun dubiu, "The Gentleman's Magazine", care publica articole extrem de interesante despre vestigiile istorice din întreaga lume.
Periodicul fusese creat în 1731 de către intelectualul Edward Cave, care scrisese sub pseudonimul Sylvanus Urban. Revista a supraviețuit și după moartea lui Cave (în 1754) iar pseudonimul lui a continuat să fie folosit de către editorii revistei și în cursul secolului al XIX-lea. The "Gentleman's Magazine" avea să funcționeze până în 1907!
 
La începutul anului 1862, în numărul alocat perioadei ianuarie - iunie, la rubrica "Corespondence of Sylvanus Urban" apare articolul intitulat "Discovery of monumental Tablets at Kustendjie" (traducerea noastră - Descoperirea unor monumentale vestigii la Constanța).
În fapt, este vorba despre o scrisoare trimisă redacției de către nimeni altul decât Julius Kessler, cel care copiase în 1860 inscripțiile descoperite în Portul Constanța.
 
Kessler scrie următoarele: "Pentru că, de la deschiderea căii ferate Dunăre-Marea Neagră, Kustendjie a intrat în prim plan și este foarte probabil ca acest traseu să devină în viitor marea rută spre Constantinopole, mă simt obligat să fac câteva observații ce au la bază experiența profesională și care se vor dovedi, sper eu, extrem de interesante..."
Kessler oferă coordonate de localizare (latitudine, longitudine) și menționează că orașul se află pe un promontoriu de pe malul mării. El spune că "Kustendjie este un oraș turcesc de mici dimensiuni" și că tot aici funcționează "o colonie engleză conectată la calea ferată".
La acea vreme, exista un ghid istoric ("Murray Handbook") potrivit căruia Kustendjie ar fi fost un oraș antic numit Constantina, creat de către Traian. Kessler nu este de acord cu această teorie: "Eu cred că orașul Kustendjie ocupă locul vechii capitale Tomis și îmi bazez spusele pe câteva inscripții pe care le-am văzut pe plăci excavate de Raiwlay Company (n.a. DBSR), în posesiunea căreia ele încă se află".
 
"The Gentleman's Magazine" publică textele copiate de către corespondent. Kessler afirmă că, dintr-o primă traducere, pe cea în greacă apare numele unui anume "Aurelio Prisckio Isidoro" (Aurelius Priscius Isidorus). În memoria acestuia, "ilustrul popor al metropolei Tomis" ridicase monumentul de marmură.
În următorul an "The Gentleman's Magazine" va relua subiectul în mai multe articole iar diverși specialiști vor publica comentarii și ipoteze pe tema vestigiilor de la Kiustendjie.
 
Nu există prea multe date legate de textul în latină însă, astăzi, se pot spune destule despre cel în greacă, unde apare numele Aurelius Priscius Isidorus.
Monumentul său a ajuns în cele din urmă în Anglia iar astăzi se află la British Museum, probabil într-un depozit al insitituției.
 
A fost identificat, tradus și publicat de către arheologii români, în cursul secolului trecut. În sursa ISM II (96, 22) se menționează localizarea sa la British Museum. Redăm un fragment din traducerea românească a istoricului Iorgu Stoian: "Noroc bun! Potrivit celor hotărâte de prea ilustrul Sfat al preastrălucitei metropole Tomis... lui Aurelius Priscius Isidorus, în calitate de pontarch... nu a neglijat în a da cu larghețe lupte de gladiatori și fiare... timp de șase zile..."
Originar din Flavia Neapolis (provincia romană Syria) Isidorus s-a stabilit la Tomis unde a avut funcțiile de arhiereu și de pontarh, fiind în același timp editor (sponsor) de jocuri publice. Nu a fost însă singurul...
 
Tot la British Museum se află o altă inscripție ajunsă foarte probabil, la Londra tot în jurul anilor 1860, și tot pe filiera DBSR. Este inscripția care îl onorează pe Aurelius Priscius Annianus. Și acesta este originar di Flavia Neapolis, a deținut la Tomis funcțiile publice de pontarch și de arhiereu, și a fost sponsor de jocuri de gladiatori și de lupte cu fiare.
Foarte probabil, Isidorus și Annianus au fost tată și fiu și au deținut funcții publice la Tomis în timpul dinastiei Severilor, între anii 193 și 235 d.H.
 
Despre Julius Kessler nu se mai știe nimic. Numele lui apare doar în articolul pe care l-am citat. Despre "colonia engleză de la Kiustendjie" mai sunt însă foarte multe de spus...
(Va urma)
 
Bibliografie
Gentleman's Magazine and Historical Review - Corespondence of Sylvanus Urban,"Discovery of Monumental Tablets at Kustendjie", ian-iunie 1862, p.471-473; London, editors - John Henry and James Parker; Harvard College Library - from the library of Franklin Haven of Boston gift of Mark E Haven 1914; sursă - www - books.google.ro
ISM II, Inscripțiile din Scythia Minor grecești și latine, vol.II "Tomis și teritoriul său", culese, traduse și însoțite de comentarii de Iorgu Stoian, indici de Al. Suceveanu, Editura Academiei RSR, București, 1987; nr.96 (62), 97 (63).
 
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919
 

Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari