Centrul natura Din nou, despre alimentație

Dieta de detoxifiere pe care o urmez și studiez de circa 9 luni de zile îmi prilejuiește diferite descoperiri personale, pe care le confirm citind din experiențele altor persoane sau din cărțile unor experți în nutriție.
În prezentul articol, voi împărtăși cu toți cei aflați în procesul detoxifierii prin dietă ce am observat direct legat de două subiecte importante:

• efectele diferitelor categorii de alimente – la diferite nivele (corp fizic, emoțional, mental)
• și nevoile alimentare diferite ale femeilor și bărbaților (desigur, și ale copiilor – dar ei sunt o categorie separată, și ar merita un articol întreg doar pentru dieta copiilor).

Efectele diferitelor categorii de alimente.

Dieta de detoxifiere a permis oportunitatea consumării unor perioade de timp a diferite alimente în mod unic (dieta monofruct, sau monolegumă) și astfel, am avut ocazia să observ efectele diferitelor componente alimentare asupra organismului. În vechile dieta, chiar și în cea macrobiotică sau vegetariană, am consumat totdeauna amestecuri de legume, de alimente – niciodata alimente simple, ca atare. Nici măcar nu m-am gandit că ar fi interesant să fac acest lucru ca experiment. Dar în dieta de detoxifiere, principiul general fiind SIMPLIFICAREA (să-i dau de lucru tubului digestiv cât mai puțin, pentru a economisi din energia folosită cu digestia și o o folosi pentru vindecare) – am avut experiența consumării unor perioade (chiar zile) a doar un singur fel de aliment – și am putut observa direct acțiunea unora sau altora dintre ele.
Pentru că suntem două persoane implicate în dieta de detoxifiere și experiențele noastre sunt o parte comune și o parte diferite – voi discuta din ceea ce ni se întâmplă și ce am observat noi, în ultimile luni de dietă.

1) Lactatele – au fost oprite de mult din alimentație, datorită regimului macrobiotic. Ocazional sau incidental, am venit în contact cu ceva conținând lactat (brânză sau unt sau smântână) și reacția a fost instantanee – fizic: nas înfundat și mucus, secreții nazale apoase și mucoase, strănuturi, dureri de cap (tâmple, ceafă), amețeli, dureri de ochi (ochi grei), dureri intestinale și gaze, balonare, ulterior, eliminare de scaun lipicios și urât mirositor, cu dificultate (constipație), emoțional și mental: stare de sedare mentală, somnolență, lipsa atenției, dificultăți de memorie evidente, văicăreală și stare de victimizare, ”plâns de milă” (povestit câte nedreptăți a suferit ”bietul de mine”). La partener – sforăit noaptea evident (fără lactate – nu sforăie deloc!) și reacții cutanate+++ (erupții, mâncărimi etc) după consum lactate.
2) Ouă – au fost oprite din alimentație – ocazional, unul dintre noi le-am mai consumat în diferite salate/produse – cu reacție clară: fizic – indurație musculară, mușchi tensionați, mai ales la nivelul spatelui, dureri articulare evidente, mai ales la nivelul umerilor și genunchilor, emoțional și mental: stare de agitație, nevoie de socializare, de vorbit, de bârfit, de aflat ce mai fac ceilalți (nevoie de ”cotcodăcit”! o numim noi), nevoie aproape irezistibilă de a judeca, a evalua, a aprecia tot și toate – mintea este atât de agitată, trece de la un subiect la altul cu atâta viteză, este atât de alertă – încât produce o stare de acțiune și tensiune musculară continuă. În schimb, dificultatea de a vedea ”imaginea de ansamblu” sau de a discuta lucruri prea serioase (după consum incidental de ouă – mereu ne trezim că ne cumpărăm ”revistuțe de scandal” sau ne atrag pe Net ”bârfele”).
3) Carnea – este oprită din dietă, dar apare consum ocazional (în special pește, fructe de mare, dar ocazional și vită sau orice alt fel de carne). După consum apar multe reacții: fizic – inițial stare generală de căldură, fierbințeală în stomac (acum știm că este acidoza), care cere dulce sau lichide multe (intră și puțină bere, chiar și vin – după aceea), apoi stare de slăbiciune și amețeală generală, urmată de o stare de agitație, contractură musculară generală, nevoie de mișcare fizică, nevoie de exerciții (știm că este efectul neutrotransmițătorilor – adrenalină, noradrenalină – din carne). Emoțional și mental: stare de agitație, de fugă de idei, de ușoară iritabilitate și agresivitate (parcă toată lumea are ceva cu noi), nevoia de discuții în contradictoriu și mai ales, nevoia de ”a avea dreptate” (apare ”lupta pentru dreptate”), intoleranță la opiniile celorlalți, nevoie de dominație (”eu știu mai bine”). La 24 ore după consum – apare o stare de rău general, cu slăbiciune, dureri intestinale, scaune moi, explozive, urât mirositoare, erupții cutanate diferite (mai ales pe față, pe brațe, tip coșuri, tip foliculită), dureri la nivelul rinichilor și usturimi la urinare. Starea dureaza câteva zile și dispare, dacă nu se repetă consumul. După pește și fructe de mare, starea durează circa 3-4 zile, după orice alt fel de carne, circa 7 zile.
4) Sare – am oprit complet de circa 2 ani sarea din alimentație (datorită indicațiilor dr. Gerson, specialistul în dieta anti-cancer – care leagă consumul de sare ale europenilor de creșterea incidenței tuturor tipurilor de cancer). Am descoperit gustul natural al tuturor alimentelor și am descoperit că sunt legume ”sărate” în mod natural, adică bogate în sodiu – precum ceapa, usturoiul, mărarul, prazul, avocado, alge tip Dulse, Wakame etc dar și peștele, fructele de mare și toate produsele din carne. Efectiv pot simți sarea din aceste produse – comparativ cu altele. De câte ori am consumat incidental alimente care conțineau sare (mâncare gătită) – a apărut fizic o senzație de amorțeală a limbii, umflarea pleoapelor superioare a ochilor și umflarea gleznelor, apoi o stare de contractură la nivelul stomacului, bolboroseli și contracturi intestinale cu eliminare de gaze, o stare de frison și amorțeală în întreg corpul (eu am numit-o senzație tip ”intoxicație” – prima oară când a apărut – după o pauză de 6 luni de sare – a durat 2 ore și m-a speriat teribil – apoi, m-am obișnuit cu ea și o leg de consumul de sare – pentru că apare de fiecare dată! după perioade de pauze). Iar emoțional și mental: o stare de încordare, de închidere, mai ales la nivelul spatelui (parcă ”mă închid în carapace”, parcă îmi închid ceva din față – eu simt că-mi închid inima, că nu mai pot sta cu ea ”deschisă”). Sarea este necesară mai ales pentru mâncarea gătită, prelucrată termic – care prin acest procesul, își pierde sodiul. Legumele gătite NU AU NICI UN GUST. Am constatat și eu acest lucru. Legumele crude – sunt pline de arome și savori (mai ales cele bio, crescute în grădină). Lactatele sunt pline ochi de sare (pentru că toate animalele sunt hrănite cu sare, să bea multă apă și să producă mult lapte), la fel și carnea (gătită, n-are nici un gust) sau ouăle. Așa că sarea vine ”la pachet” cu celelalte alimente producătoare de acidoză și nu mai avem cum să evaluăm influența ei directă asupra noastră. Personal, am descoperit că sarea este ”o otravă” pentru corpul nostru – mă refer la sarea cristalizată, sarea de pământ pe care o folosim zilnic. Și că organismul meu se simte mult mai bine cu sodiul din legume (pentru că plantele preiau sărurile din pământ și le ”încarcă” biologic, devenind mult mai digeste pentru ființa umană). Ocazional, mă apucă câte o ”poftă” de salată de avocado cu castraveți și mărar – și atunci știu că organismul meu are nevoie de sodiu/săruri. Sau de orice fel de salată cu ceapă sau praz.
5) Legumele – au majoritatea un efect acid asupra organismului, mai ales când nu sunt bine mestecate. Pentru că majoritatea sunt fibroase și destul de greu de mestecat – iar oamenii nu mai sunt obișnuiți să mestece bine – le înghițim parțial nemestecate (și mulți le eliminăm ca atare prin scaun, pentru că tubul digestiv nu este în stare să le prelucreze – fiind la fel de slăbit precum digestia bucală!). Mă simt bine cu ele, dar îmi scad un pic energia mentală și puterea de concentrare (apare o discretă somnolență după consumul unei salate de legume). În schimb, îmi dau o stare de bine fizic, parcă am mai multă forță fizică și mai multă rezistență la eforturi fizice. Se pare că dr. Morse are dreptate, că ele ajută cu adevărat la refacerea rezervelor musculare și la rezistența la efort a corpului. Partenerul meu are o experiență diferită cu legumele – acestea îi crează adesea acidoză gastrică și intestinală, dureri intestinale, gaze și stare de somnolență marcată. Uneori și erupții pe piele, destul de pruriginoase. În schimb, le primește foarte bine alături de un pește, sau fructe de mare sau o bucățică de carne. Atunci – se pare că legumele ajută la digestia acestei proteine mai grele. Și ca reacție fizică – combinația pește cu legume dă doar somnolența și nevoia de odihnă prelungită, care apare după consumul de carne (la bărbați este diferit decât la femei, vom discuta imediat). Legumele pot fi consumate rareori singure – doar un singur fel – roșiile foarte dulci, morcovii, varza sunt printre puținele exemple de legume ce pot fi mâncate ca atare. Restul necesită combinații – pentru ameliorarea gustului și digestibilitate.
6) Fructele – sunt ”nectarul” nostru – pepenii dulci ai acestei veri fiind ”vedetele” consumului – și cele care ne-au dat starea cea mai bună – fizică, emoțională și mentală. Claritate mentală, stare de bunădispoziție și plenitudine în stomac și intestine, plus eliminare regulată și abundentă de scaun și urină – cu senzație de curățenie interioară. Am reușit vara aceasta zile întregi de ”monofruct” – doar de pepeni (și în primăvară – zile de cireșe) – observând reacția corpului. Am putut face dieta cu fructe stând acasă, în relativă izolare – de câte ori am ieșit în social – a fost dificil. Pentru că simțul mirosului s-a amplificat – și mirosul de mâncare gătită (omniprezent!) devine agresiv până la a declanșa senzații fizice marcate (slăbiciunea picioarelor, tremurat, chiar stare de leșin) – așa că am nevoie să consum legume și ocazional, legume gătite – care îmi mai ”atrofiază” sensibilitățile și reacțiile. Deși simțul mirosului intensificat m-a ajutat să percep și mirosul florilor de cireș și de măr într-o livadă înflorită, sau mirosul iasomiei în floare – sau a ierbii crude proaspăt taiate. Putem face diferențierea clară între un fruct dulce, copt și cules la timp – față de fructe culese crude, sau fructe ”ajutate” în creștere – care nu au nici un gust. Deja cunoștem un fruct după textură, miros și după prima îmbucătură. La început, fructele au declanșat reacții intestinale intense (balonări, dureri, crampe, scaune frecvente) – dar treptat, corpul s-a obișnuit cu consumul lor în cantitate mare, am învățat și să le mestecăm mai bine (nu ne iese totdeauna) și organismul le tolerează mult mai bine. Chiar ”le cere” – mai ales când avem eforturi intelectuale de făcut (creierul funcționează excelent doar pe fructe). În schimb, eforturile fizice cer mereu puține legume (la mine) sau puțină carne cu legume (la partener).
7) Uleiurile și semințele – au fost și ele scoase complet din dietă – când se regăsesc incidental într-o dietă (de regulă uleiul combinat cu sarea) – la mine apare o reacție instantanee de blocaj a nasului (parcă aș mânca lactate) și mucus (secreții) – începe să-mi curgă nasul. Apoi apare uscăciunea gâtului, îmi dreg gâtul, îmi vine să tușesc, și apare o tuse seacă ocazională. Mental, apare somnolența și ceața mentală cu care m-am obișnuit de la mâncarea gătită. Alunele, caju și nucile îmi dau crampe și cârcei în mușchi, și ocazional senzație de nod în gât. Situația mea este mai specială – pentru că intoxicația mea cu ulei este maximă (din nefericire, alimentația macrobiotică a presupus consum frecvent de alimente gătite la baia de ulei – așa că am avut o ”supradoză” de uleiuri prăjite în ultimii ani – care mi-au blocat complet sistemul limfatic, și au declanșat apariția unei xantelasme – depunere de colesterol în colțul intern al ochilor. Așa că la mine este în prezent o interdicție absolută la consumul de ulei sau semințe (surse de ulei) – următorii ani). În schimb, cei care pot tolera uleiul sau semințele – pot consuma mici cantități ocazional, fără reacții deosebite.
8) Apa – datorită consumului crescut de fructe apoase (mai ales pepeni) nevoia de consum de apă a scăzut dramatic. 1-2 pahare pe zi cel mult sunt suficiente în zilele de pepeni (practic, este doar apa cu care iau remediile gemoterapice sau tincturile). Dr. Morse spunea că organismul nostru preferă ”apa vie” filtrată prin fructele plantelor – apei din pământ (de multe ori o apă ”moartă” – o apă cu minerale – pe care corpul nu le poate folosi când are suprarenalele slăbite – adică la 99,9% dintre oameni). De aceea am simțit mereu că acele cure cu apă mult lăudate în toate revistele naturale – nu prea funcționează. Și dau stări ciudate – nu stările de bine așteptate. În zilele foarte călduroase și la drum lung, corpul simte nevoia să consume apă. Dar dacă am la îndemână pepene sau struguri, voi prefera consumul lor pe post de ”mâncare și apă”. În acest fel, am terminat și cu discuția ”care apă este mai bună de consumat”. Pentru că răspunsul a devenit ”cea din fructe”. În ceea ce privește apa de la robinet sau cea îmbuteliată – o folosesc pe cea îmbuteliată din considerente igienice (măcar nu are ouă de paraziți în ea și reziduuri din conductele prin care trece, precum cea de la robinet). Cea de la robinet oricum este folosită pentru spălat fructe și legume și pentru dușuri și igiena zilnică – așa că oricum intră în corpul nostru – PRIN PIELE.

Nevoile alimentare ale femeilor:
 în dieta prin detoxifiere – am observat că atât femeilor, cât și bărbaților – le merge bine și le plac fructele. Chiar dacă plăcerile și nevoile sunt individuale (fiecare preferă un alt fel și tip de fruct) – ideea generală este că fructele reprezintă alimente agreate și bine primite de organismul ambilor.
 La fel și legumele – sunt acceptate și bine-primite – deși ele sunt mai degrabă dorite în combinații și alături de alte alimente – nu ca atare. Astfel, la femei, nevoia a fost de puțin carbohidrați alături de salatele de legume (cartof sau patată coaptă, orez integral fiert, paste integrale, sau chiar pâine integrală – 1-2 felii).
 Femeile au ”poftit” mai des după ceva lactat (mai ales iaurt și puțină brânză, combinată cu legume) și după produse tip patiserie (covrigei, napolitane, grisine, ”ronțăieli”).
 Pentru femei a fost mai simplu să renunțe la carne (cu excepții, desigur), să prefere peștele (când a fost cazul) sau fructele de mare – sau să țină dieta destul de ”corect” cu fructe și legume crude, ocazional legume gătite.
 Pentru femei – a fost nevoie mai des de ”fierturi” din legume în perioadele reci (supe, ciorbe, legume gătite la abur sau mâncăruri fierte scăzut)

Nevoie alimentare la bărbați:
 fructele și legumele crude au fost foarte bine tolerate
 legumele au fost preferate însoțind o bucată de carne (pește, fructe de mare) – acest fel fiind cel mai acceptat și bine ”primit” de corp pentru masa de seară. Bărbații n-au simțit nevoia de ”făinos” – carnea cu legume fiind destul de ”satisfăcătoare” ca masă (eventual, un pahar de vin bun, sau de bere – fiind considerat un adaus interesant, desigur ocazional).
 Lactatele au fost foarte ușor de întrerupt/oprit de bărbați din dieta lor zilnică (se știe că la bărbați, lactatele dau o stare de sedare, de somnolență, de ”înmuiere” generală și fizică, și emoțională. Bărbații ”papă-lapte”, care consumă multe lactate – urmare a alimentației de la ”mama acasă”, unde era dezirabil comportamentul supus și servil – au probleme mari de adaptare socială și de asumare a rolurilor masculine). În plus, lactatele constipă, îngrașă și creează evidente probleme de fertilitate și dinamică sexuală. Lactatele au efect estrogen-like, efect tip feminizare, datorită conținutului crescut de estrogeni din laptele de vacă. Așa că bărbații consumatori de lactate devin foarte supuși, blânzi, temători, victime sociale sigure, stau ușor ”sub papucul” unei femei și nu-și asumă cu ușurință masculinitatea.
 Carnea – în schimb, a fost alimentul necesar în dieta bărbaților – datorită conținutului de neutrotransmițători (adrenalină, noradrenalină) și stării tip dinamic, tonic, chiar agresiv pe care o produce. Chiar dacă este un important creator de aciditate, precum toate alimentele animale, carnea reprezintă totuși o sursă de neurotransmițători și un mare tonic al suprarenalelor (au simțit acest lucru pe pielea lor toți cei care au ținut post și s-au trezit cu stări de slăbiciune și ”căzând” din picioare – fără carne și alte proteine). De aceea, bărbații au nevoie în dieta lor de detoxifiere de 2-3 mese pe săptămână cu carne – pentru a-și putea menține activitatea normală socială. Doar în izolare și repaus ei pot ține o dietă de detoxifiere cu fructe și legume crude.

Avem multe alte experiențe interesante de împărtășit și de explorat în dieta prin detoxifiere.
Vom continua procesul în cadrul ”Școlii Sănătate 5D” pe care o vom începe din septembrie pe site. Lecțiile teoretice, exercițiile practice și forum-ul de discuție vor reprezenta locul principal de monitorizare al procesului de detoxifiere.
Întrucât experiența celor aflați de ceva timp în detoxifiere devine din ce în ce mai profundă, mai personală și mai diferită decât a restului oamenilor aflați pe o dietă obișnuită, am decis să nu mai continui seria articolelor de popularizare despre dietă și detoxifiere pentru publicul larg. Acesta va fi ultimul din serie.
Vor mai apare, ocazional, articole de informare – atunci când va exista ceva deosebit de comunicare.
In rest, majoritatea comunicărilor se vor muta pe Școala 5D – o parte restricționată a site-ului, rezervată celor implicați și dedicați procesului de vindecare.
Există postate, până la ora actuală, suficiente articole de informare care să vă ghideze în drumul către găsirea răspunsurilor.
Toamna aceasta – drumul nostru ia o altă direcție (schimbările sunt ”normalul” când te acordezi la energia Naturii – pentru că Natura este mereu în schimbare).
”Fructul” acestui an de detoxifiere va fi Școala on-line ”Sănătate 5D” în care care vom preda multe noțiuni de anatomie, biochimie, nutriție și reechilibrare emoțională și mentală.
Vom vedea cum va evalua proiectul nostru și vom urma Natura pe drumul care ne ghidează!

Articolul integral pe http://www.centrulnatura.ro/din-nou-despre-alimentatie-nou/