Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:23 02 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” Dobrogea – „o adevărată grădină a Orientului”

ro

17 Aug, 2020 00:00 2875 Marime text

La 17 august 1903, se punea piatra de temelie la două construcții edilitare importante ale orașului de la malul Mării Negre: Palatul Administrativ și reconstruirea bulevardului Elisabeta.
Sub titlul „Serbările din Constanța”, în ziarul "Constanţa", XII, nr. 435, din 14 septembrie 1903, sunt reproduse texte publicate în presa vremii care oglindesc realizările autorităților, descrierile serbărilor sau discursurile ținute de notabilități.
Reproducem doar o parte din articol și vă invităm să citiți, din volumul  Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei, semnat de istoricul Stoica Lascu, ampla oglindire a manifestărilor care au avut loc în urmă cu mai bine de un secol, celebrând „ridicarea oraşului Constanţa la rangul de prim oraş al Mărei Negre şi prefacerea Dobrogei într'o adevărată grădină a Orientului”.

 
„Sezonul băilor din anul acesta, destul de animat prin numărul cel mare al visitatorilor şi serbările ce au avut loc, rămâne cel maI însemnat din câte Constănţienii au petrecut până acum.
Ceia ce dă această deosebită însemnătate sezonuluI scurs, a fost impunătoarea dublă serbare ce a avut loc în ziua de 17 August, săvîrşită în presenţa d-luI Preşedinte al ConsiliuluI de Miniştrii, D.A. Sturdza, a d-lui Ministru de Interne V. Lascar, la care a asistat toată lumea din Constanţa, visitatori şi locali, în frunte cu prefectul judeţuluI d-nul Scarlat Vârnav şi primarul oraşuluI d-l Chr. Georgescu.
Motivul acestei duble serbări a fost punerea petrilor fundamentale: la Palatul Administrativ, ale cărui fonduri steteau de giaba împrumutate de mai bine de un deceniu, şi la reconstruirea şi lărgirea Bulevardului Elisabeta, o lucrare recunoscută ca necesară de toate consiliile comunale de 26 de ani încoace, dar remasă nerealisată până în ziua de astă-zi; ambele lucrări constituind primele baze de edilitate ale Constanţei viitoare.
În cursul timpului, am scris de atâtea ori în privinţa acestor lucrări şi a celorl'alte proecte de înfrumuseţare, că ne putem dispensa de astă-dată, dând loc altor confraţi să-şi esprime impresiunile simţite cu ocazia acestei serbăr, la care putem zice că a luat parte toată inteligenţa RegatuluI, prin visitatorii prezenţi din toate unghiurile ţăreI.
Asupra lucrărilor în curs şi a celor din perspectivă, la reşedinţă şi în judeţ, reproducem după ziarul «Secolul» din Bucureşti următorul articol, prin care se face o perfectă dare de seamă de tot ce s'a plănuit şi făptuit de şeful judeţului, de un an de zile încoace; după care lăsăm să urmeze descrierea serbărei cu importantele discursuri rostite la solemnitatea aşezărei petrilor fundamentale şi la banchetul ce a urmat seara, - discursuri cari au făcut ecoul cel mai plăcut de la o margine la alta a ţărei.
Menţionăm că aceste decrieri au fost publicate cu destule laude şi de marile ziare ale partidului "Voinţa Naţională" şi "L'Independance Roumaine"; după care vom reproduce în numerul viitor un prim articol politic al "Voinţei Naţionale" asupra importanţeI administraţieI politice a Dobrogei; din toate aceste espunerI degajându-se cea mai mare mulţumire a guvernuluI de opera ce să săverseşte la Constanţa.
Reproducem toate aceste nu atât pentru a aduce la cunoştinţa Dobrogenilor îndeplinirea unor lucrări despre care am scris de atâtea ori până acum, sau numai pentru a avea în colecţia ziarului descrierea serbărei, la care noi din nefericire n'am putut lua parte, ci fiind-că simţim o adeverată satisfacţiune sufletească de laudele meritate ce se aduc d-lui prefect Vârnav, asupra căruia noi, poate singurii din toată presa, ne-am esprimat în destul şi în adâncă cunoştinţă, de cât dor nutrea D-sa pentru ridicarea oraşului Constanţa la rangul de prim oraş al Mărei Negre şi prefacerea Dobrogei într'o adeverată grădină a Orientului.
lată cele două articole publicate de ziarul «Secolul» :
DIN CONSTANŢA
Marele proecte de lucrări. - Înfrumuseţarea oraşului. - Construirea şcoalelor şi bisericilor rurale. - Progrese realisate. Unul din districtele în care se lucrează mult şi cu spor este fără îndoială Constanţa.
Despre aceasta, are ocasiune să se convingă din prima zi călătorul care soseşte aci şi vede cu rîvnă se execută o sumă de lucrări de cea mai mare importanţă.
De altmintrelea era şi timpul să se facă ceva, pentru a ridica judeţul şi mai ales oraşul Constanţa la un grad de bună stare corespunzetoare cu marele rol ce este chemată să joace această localitate în viaţa economică a ţărei întregi.
De regretat pentru toată lumea, şi mai ales pentru bunii Români este faptul că, de şi se administrează de atîţia ani această frumoasă parte a ţărei, totuşi prea puţin s'a făcut acum doi-trei ani pentru acest încîntător colţ de paradis.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  

Acei cari au venit de câţi-va ani regulat să petreacă 5-6 săptămâni la malul mărei, au putut să constate în trecut nu numai lipsa unei ape bune de beut, a unui sistem mai civilisat pentru iluminat, a canalisărei oraşului, dar chiar şi o absolută neîngrijire de higiena şi salubritatea publică; oraşul păstra cachetul oriental, din toate punctele de vedere.
Mulţumită unui concurs de împrejurări favorabile, înfrumuseţarea Constanţei şi înzestrarea ei cu apă, lumină, canaluri şi bulevarde va fi un fapt îndeplinit de aci într'un an. Guvernul voind ca, odată cu terminarea portului, să se efectueze şi lucrările de edilitate pentru ridicarea oraşului la rangul ce i se cuvine, a dat tot concursul său d-lui Vîrnav, prefectul judeţului, ca să transforme Constanţa într'un oraş occidental.
D. prefect are avantagiu de a fi stăpân pe toate chestiunile technice, este foarte harnic şi are o bună doză de iniţiativă. Admirator pasionat al Constanţei, pe care o visitează de o serie îndelungată de anI, d-sa a avut, când a primit numirea, o sumă de proecte gata, pe lângă acelea care erau schiţate de adinistraţiunea precedentă.
Ne facem o adevărată plăcere a expune pe scurt lucrările deja începute, precum şi acelea ce se vor executa în cel mai scurt timp, toate menite a schimba faţa oraşului întocmai ca sub bagheta unei zîne din poveste.
În toate aceste lucrări, d. prefect a fost secundat de d. primar Cristea Georgescu şi de consiliul comunal, preocupat a vedea cu un moment mai degrabă înfrumuseţarea şi propăşirea Constanţei. Lucrările de edilitate sunt: Apa , lumina electrică , canalisarea oraşului, grădina publică, bulevardul, casino, palatul administrativ, hala şi abatorul.
Dintre acestea unele sunt terminate - cum este grădina publică, - altele se vor termina în Octombrie viitor - apa, - celelalte le vom vedea terminate peste un an.
Citindu-se numai această listă lungă de lucrări, s'ar putea crede că se vor cheltui multe milioane de către comună. Ei bine, din milionul ce împrumutase Constanţa acum 5 ani numai pentru aducerea apei, se va face faţă mai la toate cheltuelile ce necesitează bulevardul, canalisarea, lumina electrică, hala, abatorul şi casino, în fine mai toate lucrările, iar apa - în urma unei înţelegeri cu serviciul căilor ferate - se va aduce în oraş chiar de la toamnă, va fi de o foarte bună calitate şi mai mult de cât suficientă; departe de a crea vre-o cheltuială mare comunei, îI va realiza chiar un beneficiu.
Într'adevăr, serviciul căilor ferate aducând pentru necesităţile sale şi cu cheltuiala sa, apă de la AnadolchioI, va vinde şi comunei ori câţi metri cubi de apă, pe preţ de 15 bani metrul cub; comuna la rîndul ei va vinde particularilor cu 40 bani metrul cub, iar diferenţa de 25 bani îi va folosi pentru aducerea apei trebuitoare serviciului de stropit şi pompierilor, ba poate chiar îI va crea un mic venit. Tot în urma unei înţelegeri cu serviciul de lucrări din port, se va realisa în condiţiuni avantagioase pentru comună şi iluminatul cu electricitate şi construirea unui frumos bulevard, care va pleca din port şi se va întinde până la hotelul Carol, pe o lungime de 620 metri. Acest bulevard va fi terminat în Iulie viitor şi va fi la 5 metri de-asupra măreI. Lărgimea lui va fi de 60 metri, din care 18 metri pentru preumblarea pietonilor, iar restul este reservat plantaţiunilor şi trăsurilor. Executarea acestei lucrări grandioase se face din direcţiunea portului, pentru suma de treI sute mii lei, fără a pretinde ceva pentru maşinele, transportul materialului şi pentru plata personalului technic.
Toate aceste îmbunătăţiri reale, ce se vor face de administraţiunea locală cu concursul şi încurajarea guvernului, vor da oraşului Constanţa înfăţişarea unui adeverat oraş occidental, având să ajungă cu siguranţă în lunile Iulie, August şi Septembrie locul de întâlnire al tuturor acelora care vor să petreacă cât-va timp pe malul mărei.
Precum vedem, la Constanţa se lucrează în mod inteligent şi cu spor şi de aceia inima tuturor bunilor Români se umple de bucurie: un străin ce va debarca aici îşi va da seamă de la început că se află într'o ţară civilizată; că dacă portul s'a mărit şi s'a deschis pentru comerciul cel mare, de asemenea şi oraşul a progresat şi s'a înfrumuseţat, părăsind aspectul oriental de acum două-zeci de anii
Scriind aceste câte-va rîndurI, am avut în vedere două scopuri: maI întâiu acela de a recunoaşte în mod public hărnicia şi destoinicia administraţiunei de la primul nostru port şi al doilea de a face cunoscut ţărei întregi progresele realizate aici, pentru ca toţi să se bucure şi să se mândrească în acelaşi timp. Destule ştiri rele se citesc prin ziare; este de datoria noastră să dăm lectorilor şi ştiri bune, atunci când avem norocul să le aflăm unde-va.”

 
#citește mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I)
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Sursă foto: arhiva ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Românul s-a înfipt adânc în Dobrogea - aci, e în patria lui“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita familiei regale la Tulcea - „zile cari vor rămîne neşterse din inemele dobrogenilor“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Ioan N. Roman, despre drepturile cetățenești ale dobrogenilor, la începutul secolului XX

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Soluţiunea ce se impune e aceasta - Întărirea elementului românesc şi îndrumarea Dobrogei pe calea propăşirei“
  
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari