Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:32 12 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita familiei regale la Tulcea - „zile cari vor rămîne neşterse din inemele dobrogenilor“

ro

28 Nov, 2019 00:00 1383 Marime text
Un amplu articol, publicat în "Dobrogea", V, nr. 123, din 5 mai 1904, reflectă vizita familiei regale în Tulcea și Sulina, la 25 de ani de la revenirea noii provincii sub administrație românească.
Textul apare indexat în volumul istoricului Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde îl puteți regăsi, spre lectură integrală. 


 
Un amplu articol, publicat în "Dobrogea", V, nr. 123, din 5 mai 1904, reflectă vizita familiei regale în Tulcea și Sulina, la 25 de ani de la revenirea noii provincii sub administrație românească.
 

„Azi Dobrogea a fost în sărbătoare, de pretutindeni se înălţau către Cer rugi A-Tot-puternicului, pentru a dărui viaţă lungă Înţeleptului Rege Carol I şi Augustei Sale Dinastii. De pe colnicul "Hora", de la poalele monumentului comemorativ care va vorbi viitorimei despre vitejia armatei romîne şi a Marelui ei Căpitan, ducînd în depărtări şi glorificînd faima ostaşilor şi înţelepciunea Bunului Suveran, înconjurat de Augusta Dinastie M.S. Regele Carol I a mai privit odată peste frumoasele plaiuri ale Dobrogei pentru a cărei liberare a făcut cele mai mari sacrificii.
 
Şi dacă Regele iubit, prin această vizită ne-a dat încă odată dovada dragostei Sale, nu e mai puţin adevărat că şi populaţiunea dobrogeană a ştiut să-şi manifeste cele mai calde sentimente de iubire, către Acela, care cu preţul sacrificiului ne-a redat viaţa naţională, -dreptul de a trăi.
lată de ce toţi locuitorii, mic şi mare, au ţinut să facă o primire triumfală Înţeleptului Suveran.
Noua eră, era de propăşire pe tărămul cultural, economic şi naţional, inaugurată aci de d. Luca Ionescu, demnul representant al guvernului, va contribui la buna stare a tuturor mărind şi mai mult aureola glorioasă a iubitului nostru Suveran.
Dobrogenii uniţi în cuget şi simţiri, au înconjurat cu cel mai mare devotament pe Suveran şi Augusta Familie Regală, -şi recunoscători CeluI care i-a redeşteptat la nouă viaţă, cu toţiI au strigat: Trăiască M.S. Regele Carol I şi Augusta Dinastie! -Trăiască Romînia !

 
Primirea suveranilor
 

O mare bucurie a coprins sufletele dobrogenilor la fericita veste a vizitărei Dobrogei de către întreaga Familie Regală.
Locuitorii de la satele cele maI îndepărtate, ca şi ceI de la oraşe, cu mic cu mare erau însufleţiţi de cel maI cald patriotizm, pregătindu-se de această fericită ocaziune pentru a-şi arăta dragostea şi devotamentul către Tron, a aclamat cu tot entuziasmul pe Auguştii noştri SuveranI exprimînd o vecinică recunoştinţă şi veneraţiune Aceluia, care, cu preţul celor maI mari sacrificii i-a redat Patriei-Mame.
De la Ghecet şi pînă la Sulina s'a observat un adevărat concurs între autorităţI şi locuitori pentru decorarea în cel mai splendid chip a căiei ce Auguştii Suverani aveau de străbătut.
Iubitul şi neobositul nostru prefect, d. Luca Ionescu, zile întregi, în dreapta şi în stînga, în oraşe şi în sate cu un cuvînt peste tot, a dat înţeleptul său sfat şi frumoasele sale planuri, pentru a face ca primirea Suveranilor în judeţul nostru să fie fără pereche. În persoană a asistat la lucrările ce se făceau pentru înfrumuseţarea porturilor Isaccea şi Tulcea, luînd dispoziţiuni şi în vederea ornamentărei oraşului Sulina.”
 

Entuziasm popular și manifestări de evlavie și devotament față de suveranul care a fundamentat Dobrogea modernă
 

„În mijlocul poporului 
Cu toate dispoziţiunile luate ca numai Familia Regală să urce colnicul, totuşi poporul, în marea dragoste către Suverani, rupse cordonul de sergenţi, şi urmă fără nici o ordine pe AuguştiI oaspeţi.
Era frumos, înălţător, să vezi pe Rege cu întreaga Sa Familie, în mijlocul poporului, cari în urale şi vii aclamaţiuni conduse Familia Regală pînă în vîrful colniculuI. Aci, în faţa măreţului monument, Regele privi pe viteazul dorobanţ, care părea înviorat şi el la vederea Marelui Căpitan, şi de sigur în mintea Sa apăru sfişiitorul tablou al eroicelor lupte de pe coamele Balcanilor.
Cu multă admiraţiune Familia Regală privi pe viteazul dorobanţ şi vulturul, care par'că stătea gata să pornească în depărtări spunînd lumei întregi vitejia armatei romîne a Marelui ei Căpitan şi bunătatea de suflet a Reginei poete, muma providenţială a eroilor răniţi de la Plevna şi Smîrdan.
 

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

M.S. Regele vădit impresionat, îşi readuse aminte de acum 25 ani, cînd a pus bazele acestui monument, dînd oarecari explicaţiuni Micului Principe Carol care se interesa în mod viu despre modul executărei acestui monument.
În tot acest timp, poporul înconjura cu multă evlavie şi devotament pe Suverani.
Cu această ocazie M.S. a bine-voit a permite să se ia mai multe fotografii.
Fotografii îşi îndreptară aparatele şi în entuziasmul general însăşi A.S.R. Principesa Maria fotografie monumentul; iar d. inginer Sclia care a luat şi d-sa mai multe vederi, cum şi profesorul Georgescu, ne-au promis că ne vor da şi nouă la redacţie spre a le expune publicului.
Neştearsă va rămîne în inima poporului, care cu atîta devotament a înconjurat pe Suverani, această măreaţă zi; fericiţi Suveranii cari se bizuie cu atîta încredere pe devotamentul poporului !
Pe faţa ilustrului bărbat de stat d. Dim. Sturdza, a luminatului septuagenar se vedea zugrăvită marea mulţumire sufletească produsă de caldul entuziasm ce învăluia la un loc pe Regele şi poporul Său.
Scoborînd de pe colnicul "Hora" cortegiul regal a fost întîmpinat cu urale nesfirşite de către popor şi persoanele cari luaseră loc în tribuna oficială, în timp ce corul Catedralei intonă imnul "Trăiască Regele".
 
Ajungînd în dreptul bisericei lipoveneşti o delegaţiune de lipoveni, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare au prezentat din nou pîine şi sare M.S. Reginei, iar întreaga Familie Regală a descins din trăsură şi s'au dus în biserică unde s'au făcut rugăciuni ocazionale, pe cînd Suveranii sărutau icoanele.
După aceasta în strigătele de bucurie ale mulţimei, Familia Regală a fost condusă la trăsuri, urmînd calea la debarcader unde M.S. R. zărind pe d. căpitan Emanoilescu, cu pieptul plin de decoraţii l'a chemat la ponton.

 
Spre Sulina
 

De la Tulcea pînă la Sulina pe ambele maluri ale Dunărei, yachtul regal a fost salutat de locuitorii satelor vecine, cari se aflau în număr mare mai ales prin faţa satelor noui.
Dinaintea oficiuluI telegrafic de la Cetal (satul Principele Carol). Suveranii au fost întîmpinaţi de d. Martinian, sub-prefectul plăşei Tulcea, în fruntea autorităţilor de prin împrejurimi, a locuitorilor şi elevilor. Atît oficiul C.E.D. cît şi cele-l'alte locuinţe erau frumos decorate şi pe toată întinderea satului erau ghirlande de verdeaţă înşirate pe stîlpI, în vîrful cărora filfiia majestos mîndrul tricolor.
Suveranii şi în special M.S. Regina, a stat tot timpul pe covertă de unde mulţumea prin fluturări de batistă la manifestaţiunile de dragoste ale poporului.
 
Tot ast-fel de frumos a fost întîmpinat yachtul şi de către locuitoriI satelor Carmen-Sylva, Gorgova, Floriile şi Ceamurlia.
La orele 4 "Orientul" urmat de cele-l'alte vase cari îl însoţeau, în sunetul muzicelor reg. 11 Siret şi 33 Tulcea, şi a muzicei comuneI Brăila, îşi făcea majestos intrarea în portul Sulina.
Peste 100 vapoare aflătoare în port salutară prin bandiere yachtul regal, pe cînd de pe mal mulţimea adunată dinaintea caselor ornate cu cel mai bun gust, nu mai contenea cu urările.
Sulina cu mulţimea şi diversitatea vaselor aflate în port, cu frumoasa privelişte a mărei albastre în care se oglindea un cer senin, cu podoabele ei mîndre, oferea un aspect cu totul feeric.
Pe cînd "Orientul" făcea rondou spre a acosta, crucişetorul englez "Hussw" venit într'adins pentru întîmpinarea Familiei Regale, salută yachtul prin 21 lovituri de tun. M.S. Regele, împreună cu Augusta-I Familie se afla pe covertă, de unde privea cu atenţiune la modul dibaci cu care se făcea manevra tunului de pe "Hussar".
Bubuiturile de tun cari răsunau cu atîta putere şi muzicile cari intonau "Trăiască Regele", făcură ca entuziasmul să sporească şi de pretutindeni să nu se audă de cît strigăte şi urale formidabile.
"Orientul" acostează dinaintea unuI pavilion de recepţie, model de gingăşie şi artă, datorită d-lui conductor Gheorghiu, şi care peste tot este înpodobit numai de ghirlande de foi de stejar şi buchete mici de flori. Tricolorul predomină.

 
Iluminaţiile – Retragerea
 

Portul şi întregul oraş era frumos luminat, cum şi toate vasele din port. Bricul "Mircea", care se afla acostat în stînga DunăreI, era împodobit cu mii de lumini cari reflectînd în apă, ofereau un spectacol feeric. În faţa palatului ComisiuneI tot pe malul stîng, se putea citi în litere de foc iniţialele M.M. L.L.
La orele 10 avu loc retragerea cu torţe în frunte cu muzica militară. Grandioasa primire făcută Suveranilor de către sulinioţi, cari n'au cruţat nimic, este o vie dovadă despre frumoasele lor sentimente patriotice. Onoare cetăţenilor oraşului Sulina.

 
Plecarea
 

La orele 5 dimineaţa, în mijlocul uralelor generale şi în sunetul muzicilor "Orientul", escortat de celel'alte vase, părăsi Sulina. Pe tot drumul pînă la Tulcea, ca şi la sosire, mulţimea aclamă cu frenezie pe Suverani.
Cînd yachtul ajunse în faţa Tulcei, peste 50 bărci împodobite cu steaguri, conduse de lipoveni, îl înconjurară în strigătul de ura ! Familia Regală şedea pe covertă şi viu impresionaţi de această grandioasă manifestaţiune de iubire, trimetea salutări prin fîlfîire de batiste.
În acelaşi timp vapoarele "Turliani”, "Emilia", "Evtigia" şi "Kilia", cari se aflau frumos pavoazate, au salutat yachtul regal.
În dreptul portului yachtul şi-a micşorat viteza şi mulţimea îngrămădită pe cheu izbucni în urale nesfirşite la care de pe "Orientul" se răspundea cu multă graţiositate.
Buna noastră Regină zărind pe d-na Luca Ionescu, prin semne a întrebat-o asupra sănătăţei soţului dsale, la care d-sa răspunse, prin închinăciune, semn că este mai bine.
Cînd yachtul ajunse la poalele dealuluI pe care se afiă cazarmele, SuveraniI au fost salutaţi de către armată cu salve de puşti.
În interval ce "Orientul" se depărta, entuziasmul creştea şi uralele urmară pe buniI SuveranI pînă cînd yachtul nu se mai putea vedea.
Cu toate că "Orientul" nu se mai vedea deja de mult, totuşi mulţimea staţiona pe cheu, puternic impresionată.
 
Această memorabilă zi fiind o fericită ocaziune spre a manifesta populaţiunile DobrogeI şi în această împrejurare respectul neţărmurit şi adînca iubire pe care cu toţii o păstrăm MM. LL. şi întregei Dinastii.
În tot timpul călătoriei Familiei Regale d. A. Bălteanu, directorul prefecturei, care a însoţit-o, a fost la înălţime, dînd cu multă curtoazie diferitele explicaţiuni asupra localităţilor, fapt care a făcut ca la despărţire, în Galaţi atît M.S. Regele, cum şi întreaga Sa Familie, i-au mulţumit călduros, exprimîndu-Şi dorinţa de a aduce Înaltele Lor mulţumiri atît d-lui Luca Ionescu, cum şi întregii populaţiuni pentru grandioasa primire ce Li s'a făcut.
14 Noembre 1878 - 2-3 Maiu 1904, sînt zilele cari vor rămîne neşterse din inemele dobrogenilor.”
 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, integral în format electronic.
  
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursă foto: Ilustrație din Dobrogea. Gurile Dunării şi Insula Şerpilor”, de Romulus Seișanu, volum aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
 
Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Ioan N. Roman, despre drepturile cetățenești ale dobrogenilor, la începutul secolului XX

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Soluţiunea ce se impune e aceasta - Întărirea elementului românesc şi îndrumarea Dobrogei pe calea propăşirei“

 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea a rămas un oraş tot atât de necunoscut ca Pekinul“

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii