Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:05 13 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#scrieDobrogea Poveste de iubire multietnică, luminată de un far. Legenda Farului Genovez (galerie foto)

ro

20 Nov, 2017 00:00 2410 Marime text
Înainte ca Dobrogea, veche provincie românească, să revină în graniţele statului român, prin prevederile Tratatului de la Berlin, în Kustenge-ul de atunci şi Constanţa de astăzi exista un far care călăuzea calea celor care navigau pe drumuri mişcătoare de ape. Supus vremurilor şi vânturilor capricioase de la ţărmul Mării Negre, el există şi astăzi. Vă invităm să citiţi în rândurile ce urmează povestea Farului Genovez, care are la bază şi o frumoasă poveste de dragoste, învăluită în legendă, fascinantă precum Dobrogea multietnică. 
 
Istoria acestui edificiu emblematic se pierde în negura timpului, în veacul al XIII-lea, când se pare că pe acest loc navigatorii şi negustorii genovezi ar fi ridicat un far. Însă povestea e prea veche ca să fie confirmată. Unii cercetători consideră că atributul de genovez a fost dat unui vechi far de către turcii care au stăpânit Dobrogea până în 1878. Se spune că, fascinaţi de vestigiile pe care le-au găsit aici, la tot pasul, otomanii au considerat Constanţa ca fiind „cetate genoveză“, atribuind acestor stăpâni ai mărilor construcţiile masive şi trainice. Printre ruine, se aflau şi cele ale unui far... genovez.
 
În anul 1822, pe locul vechiului far, austriecii au înălţat un edificiu din piatră cu aceeaşi utilitate, care a fost însă distrus în timpul Războiului Ruso-Turc dintre 1828-1829. După acest episod tulbure, pe acelaşi loc a fost ridicat un far provizoriu din lemn.

Un armean şi o frumoasă de la Kustenge  

Şi acesta va fi înlocuit mai apoi cu o altă construcţie, ridicată în Dobrogea otomană pe cheltuiala englezilor de la Danube & Black Sea Railway, care au construit şi prima cale ferată de pe acest teritoriu, Cernavodă - Constanţa. Noul far va fi înălţat de un armean, Artin Aslan, în jurul căreia s-a ţesut o frumoasă poveste de dragoste. Şi de aici începe legenda... Vehiculată într-o scrisoare semnată de un nepot de-al lui Artin Aslan din Bucureşti, citată de un alt armean, regretatul Simion Tavitian (3 februarie 1926 - 7 octombrie 2008), în volumul „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“.
 
Se spune că în timpul Războiului Crimeii, în anul 1854, Artin Aslan, marinar experimentat, cunoscând bine ţărmurile Mării Negre, transporta cu corabia soldaţi francezi, armament şi alimente. Într-o noapte aprigă, cu furtună, slaba licărire a unui far l-a condus către ţărmul constănţean al capricioasei întinderi de ape. Navigatorul obosit a bătut la prima casă ce i s-a ivit în cale, casă ce se afla vizavi de farul genovez şi în care se afla viitoarea sa soţie, frumoasa Mairam.
 
După cum precizează semnatarul epistolei, anul căsătoriei cu Mairam este acelaşi în care s-a şi terminat farul: „În anul 1861 s-a căsătorit cu Mairam Aslan, care, după cum a mărturisit, l-a făcut să se hotărască să se stabilească în Constanţa. Deoarece vechiul far genovez era foarte deteriorat, amintindu-şi că acel far l-a salvat în 1854, Artin Aslan, contribuind cu o sumă importantă şi cu contribuţia altor proprietari de corăbii, cu ajutorul unei companii engleze, care lucra pentru turci la amenajări în portul Constanţa, au construit, pe locul vechiului far genovez, un nou far, destul de avansat pentru acele vremuri“. În epistolă se mai spune că Artin Aslan - pe care istoria îl consemnează şi ca fiind vameş al Portului Constanţa - a îngropat la fundaţia edificiului o casetă din metal în care era un document cu numele celor care au contribuit la construcţia farului.

Când iubirea împrăştie bezna din far  

În volumul monografic „Povestea Farului Genovez“, regretatul inginer Petre Covacef (22 iulie 1936 - 4 februarie 2015) propune o altă versiune a legendei. Conform acestuia, Mairam era nepoata lui Toma Radicevici, un croat angajat de o societate austriacă să aibă grijă de farul situat pe movila Avretuk Tepe. Între timp, croatul preocupat de propria sa afacere, un han, nu mai avea personal grijă de far. Misiunea le-o încredinţase argaţilor, care trebuiau să aprindă în fiecare seară o lumânare din seu de animale, pentru a-i călăuzi pe navigatori, pe timp de noapte sau pe furtună. Însă, odată cu moartea croatului, farul a rămas în beznă.
 
Când trupele franceze participante la Războiul Crimeii au debarcat la Kustenge, Artin Aslan, un ofiţer francez de origine armeană rănit, a fost trimis la hanul văduvei lui Toma Radicevici ca să se recupereze. Cu acel prilej, a zărit-o pe frumoasa fiică a hangiţei, Mairam, de care s-a îndrăgostit. După căsătorie, Artin Aslan a preluat conducerea hanului, dar şi misiunea nescrisă a lui Toma Radicevici, construind un far nou, mai impunător, care să le lumineze calea navigatorilor. Aşa cum îi luminase şi lui viaţa întreagă, aflând-o pe frumoasa Mairam pe ţărmul Mării Negre. 

Mărturie despre cel mai vechi far al oraşului 

Pe 3 octombrie 2015, la iniţiativa Comunităţii Armenilor din România, filiala Constanţa, în partea dreaptă a uşii de acces în interior a fost amplasată o plăcuţă care atestă faptul că Farul Genovez, situat pe bulevardul Elisabeta colţ cu strada Remus Opreanu, se află pe Lista Monumentelor Istorice (LMI), cu codul CT-II-m-A-02800. Istoria acestui edificiu este redată pe scurt în patru limbi - română, franceză, engleză şi armeană: „Cel mai vechi far al oraşului Constanţa, pe locul presupus al unui far genovez, a fost construit de maiorul armean Artin Aslan pentru compania engleză Danube & Black Sea Railway, ce a construit calea ferată Cernavodă - Constanţa şi a modernizat Portul Constanţa. A fost vizitat de principele Carol I în oct. 1879 şi a funcţionat până în 1913 când a fost înlocuit de farul «Carol I», de pe digul de larg al portului comercial“.
Sursă foto: ZIUA de Constanţa
 
Citeşte şi:
 
#scrieDobrogea. Mormântul cu o pictură din vremea lui Constantin cel Mare, una dintre comorile de mare preţ ale Constanţei (galerie foto)
  
#ScrieDobrogea. Istoria zbuciumată a unui simbol care a renăscut precum păsarea Phoenix - Monumentul Independenţei din Tulcea
 
#scrieDobrogea. Statuia lui Ovidius, o operă de... două parale?! (galerie foto) 
 
#scrieDobrogea. „Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă de mâna celui mai mare sculptor al României“ (galerie foto)
 
#scrieDobrogea. #SărbătoreşteDobrogea alături de ZIUA de Constanţa! 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei


#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul dr. Mariana Păvăloiu, istoric, Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ - Mihail Kogălniceanu şi Dobrogea

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul prof. Sorina Plopeanu, director al Casei Corpului Didactic Constanţa

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul prof. Narciz Amza

#citeşteDobrogea: „Noi ne socotim şi ne simţim români“

Ti-a placut articolul?

Comentarii