Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:10 15 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#scrieDobrogea Mormântul cu o pictură din vremea lui Constantin cel Mare, una dintre comorile de mare preţ ale Constanţei (galerie foto)

ro

17 Nov, 2017 00:00 2220 Marime text
În mijlocul Constanţei actuale, însă dincolo de zidurile de incintă ale anticului Tomis, ascunsă sub pământ, se află una dintre comorile de mare preţ ale actualului oraş de la Marea Neagră: o construcţie funerară cu pictură al seco (realizată pe tencuiala uscată) datând de pe vremea împăratului Constantin cel Mare. 
 
Descoperirea a fost catalogată drept senzaţională într-o zi de iarnă, de acum aproximativ trei decenii. 25 februarie 1988 era o zi aparent obişnuită. În zona restaurantului Zorile se lucra de zor la ridicarea unor blocuri de locuinţe, când s-a petrecut minunea. Echipa de arheologi constănţeni Constantin Chera - Virgil Lungu a identificat, pe locul unde cândva se întindea necropola anticului Tomis, dincolo de zidurile de incintă ale cetăţii, un cavou de familie dreptunghiular, având dimensiunile interioare 2,80x2,30x2,05 m. Accesul în încăperea mortuară se făcea printr-un tunel. Şi... surpriză! Pereţii încăperii funerare cu arcadă şi boltă erau acoperiţi cu o pictură de mare rafinament, din secolul al IV-lea, pe care veacurile nu au şters-o. Ca prin minune, cavoul era intact, scăpând de atacurile jefuitorilor de morminte ai antichităţii.

Agapă, porumbei, păuni şi potârnichi. Şi un iepure 

Bolta edificiului este decorată cu motive fitomorfe, constând în vrejuri şi plante stilizate. Deasupra intrării în cavou, pe peretele sudic, sunt pictaţi patru porumbei, dintre care doi sunt aşezaţi în buza unei cupe aurite din care toţi patru se adapă. Scena este încadrată de motive vegetale. Pe arcada nordică a încăperii apare zugrăvită o agapă sau un banchet funerar, la care iau parte şapte personaje masculine: cinci sunt aşezaţi pe patul roman specific, iar ceilalţi doi stau în picioare, de o parte şi de alta a mesei, ţinând în mâini vase ritualice. Agapa are loc într-un cadru natural sugerat în planul secund de siluetele stilizate ale unor copaci. Scena pare să fie un simbol al Sfintei Euharistii, având în vedere că pe masă sunt aşezate coşuleţe cu pâine, iar doi dintre meseni ţin în mână cupe.
 
Motivele avimorfe întâlnite la intrarea în cavoul pictat se regăsesc şi pe pereţii estic şi vestic, nu doar pe arcada de la intrare. Astfel, pe peretele estic apar pictaţi doi păuni afrontaţi care ciugulesc fructe roşii dintr-un vas înalt, decorat cu motive geometrice. Şi această scenă se desfăşoară în exterior, luând în considerare plantele şi arborii stilizaţi. De asemenea, pe peretele vestic sunt reprezentate patru potârnichi, dintre care două beau apă dintr-o cupă, iar alte două ciugulesc alături plante cu flori sau fructe roşii. Lângă potârnichi apare un iepure care se înfruptă din struguri roşii aşezaţi într-un coş răsturnat.
 
Specialiştii au identificat trei faze de înhumare. Prima avusese loc la începutul secolului al IV-lea, neştiindu-se însă cu exactitate numărul celor înmormântaţi acolo de vreme ce osemintele defuncţilor erau aşezate la intrarea în cavou, în stânga. În încăperea funerară au fost descoperite paturi de calcar, pe care fuseseră aşezate sicriele din lemn a patru defuncţi din faza a doua de înhumare (a doua jumătate a secolului al IV-lea). Aceştia erau întinşi, cu mâinile pe lângă corp, având capul orientat spre vest. Ultima fază de înhumare, a treia, pare să corespundă sfârşitului de secol IV şi începutul secolului al V-lea, luând în considerare copilul înmormântat în amforă, din dreapta încăperii, această modalitate de înhumare fiind caracteristică perioadei menţionate.
 
Judecând după inventarul funerar modest (un mic recipient de argint, mărgele poliedrice faţetate, două brăţări din bronz şi un unguentarium din sticlă), atribuit unei defuncte, orientarea vest-est a corpurilor şi simbolistica picturală, arheologii au convenit că în acest cavou au fost înmormântaţi paleocreştini.
 
Conform arheologilor de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), în tutela cărora se află cavoul pictat, „astfel de lăcaşuri sepulcrale, construite din calcar şi cărămidă, îşi au originea în mormintele de tip hipogeic care apar în Dobrogea încă din perioada elenistică“, fiind întâlnite în plină epocă romană, dar şi în perioada romano-bizantină.
 
În prezent, peste mormântul pictat, impropriu numit cavou hipogeu, deoarece, conform definiţiei de dicţionar, hipogeul desemna, în antichitate, „o construcţie subterană alcătuită din mai multe încăperi, cu destinaţie mai ales funerară“, se află o construcţie de protecţie improvizată, iar vederea către panoul care indică trecătorului acest monument de o valoare excepţională este obturată de vegetaţie înaltă. 

Acces interzis şi o replică fidelă la muzeu 

Evident, cavoul pictat nu este vizitabil, în primul rând din cauza intrării foarte strâmte şi în al doilea rând din motive de protecţie, întrucât ceea ce nu a făcut timpul ar face respiraţia turiştilor, afectând în acest fel pictura milenară.
 
Pentru a nu priva turistul de admirarea acestui monument funerar cu valoare artistică excepţională, mormântul a fost reconstituit în mărime naturală, cu înaltă fidelitate. Replica sa, realizată din polistiren, este expusă din iunie 2015 în cadrul expoziţiei permanente situate la etajul al II-lea al MINAC. Suprafaţa cavoului a fost cimentuită, după care a fost pictată de artişti profesionişti din capitală, care au respectat întocmai reprezentările originale. Pe un ecran sunt redate imagine din cavou, însoţite de explicaţii audio. Reconstituirea a fost posibilă datorită specialiştilor de la Institutul Naţional de Cercetare Optoelectronică din Măgurele, judeţul Ilfov, care au scanat cu laserul şi au fotografiat în detaliu mormântul pictat.
 
Cei care au reuşit să vadă originalul susţin că replica hipogeului este atât de fidelă, încât au impresia că mormântul pictat a fost strămutat într-o sală de muzeu. Lipsesc doar paturile funerare din calcar.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-a înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa îi sărbătoreşte anul acesta.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa
 
Citeşte şi:
 
#ScrieDobrogea. Istoria zbuciumată a unui simbol care a renăscut precum păsarea Phoenix - Monumentul Independenţei din Tulcea

#scrieDobrogea. Statuia lui Ovidius, o operă de... două parale?! (galerie foto) 

#scrieDobrogea. „Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă de mâna celui mai mare sculptor al României“ (galerie foto)

#scrieDobrogea. #SărbătoreşteDobrogea alături de ZIUA de Constanţa! 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea: Cum am aflat că sunt talpa Dobrogei. Mesajul scriitorului Vartan Arachelian

#sărbătoreşteDobrogea: Cuvinte despre Dobrogea. Mesajul dr. Constantin Cheramidoglu - Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul Arhiepiscopiei Tomisului - „Bunul Dumnezeu să binecuvânteze acest ţinut ce ne este tuturor casă!“

#citeşteDobrogea: La un click distanță de trecut. ZIUA de Constanța lansează fondul documentar on-line al dobrogenilor (document)

#citeşteDobrogea: Sistemul juridic al Dobrogei

Ti-a placut articolul?

Comentarii