#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Aledin Amet -Subsecretar de stat - Departamentul pentru Relaţii Interetnice

Este o onoare pentru mine să vă trimit acest text. Am scris bazându-mă, în primul rând, pe sentimente…
 
Ca istoric, am fost tentat, după ce am primit invitaţia de a mă adresa cititorilor, să fac, succint, o incursiune în istoria Dobrogei, să reliefez date importante şi personalităţi ale acestui spaţiu. Am fost tentat să evoc contextul transformărilor de după Tratatul de la Berlin, din anul 1878, preocupat fiind şi de dezvoltarea cadrului spiritual al comunităţii tătare din România. Conştient însă de faptul că vor exista, indiscutabil, mulţi specialişti, multe cadre didactice care vor dezbate, cu multă rigurozitate, problematica din perspectivă istorică, mi-am permis să explic sentimentele ce stau la baza a ceea ce înseamnă pentru mine, etnic tătar, Dobrogea.
 
Există un text literar al unui remarcabil scriitor, Geo Bogza, intitulat „Dobrogea, Dobrogea“, regăsindu-mă şi regăsind întâmplări şi descrieri, de fiecare dată când îl citesc. Dobrogea, pentru mine, înseamnă ACASĂ. Înseamnă locul în care a început existenţa mea, înseamnă uliţa copilăriei mele, casa copilăriei mei, amintirile, unele vagi, altele pregnante, dar, mai presus de toate, înseamnă cei dragi. Înseamnă sărbătorile mirifice, înseamnă năzuinţe, înseamnă limba mea maternă, înseamnă vers şi proză, înseamnă literă şi cifră, înseamnă Aici, doar Aici.
 
Dobrogea, pentru mine, mai înseamnă marea, peisajele somptuoase, orizontul indescifrabil. Înseamnă ieri, astăzi, mâine, înseamnă toate culorile, înseamnă nor şi soare, înseamnă ger, dar şi tihnă. Cu siguranţă, înseamnă prieteni români, comunităţi etnice, comunitatea de care şi eu aparţin… Dobrogea înseamnă Mehmet Niyazi, evocarea Poetului reprezentând, de fapt, evocarea tuturor eroilor etniei tătare. În trecerea lor prin viaţa efemeră, cu toţii au iubit, au stimat, necondiţionat, Dobrogea. Au ştiut că acest tărâm le-a fost sânge, le-a fost dor şi, într-un final, casă a odihnei veşnice. Mulţi dintre ei s-au jertfit pentru România. Un gest ereditar, dedicat, cu naturaleţe, ţării lor. Un gest al conştiinţei supreme.
 
Soarta face ca paşii să-i purtăm şi în alte locuri. Sufletul rămâne însă ACASĂ. De mai mulţi ani sunt într-o aproape permanentă deplasare, deseori îndelungată. Plecarea înseamnă nelinişte, reîntoarcerea, odihnă sufletească. O stare de bine mă cuprinde, întotdeauna, dar întotdeauna, de câte ori traversez podul de la Cernavodă şi sunt ACASĂ. Dobrogea, România înseamnă TOTUL.
 
La mulţi ani, frumoasă Dobroge!
La mulţi ani, ţara mea, România!
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalităţi din diferite domenii şi reprezentanţi ai instituţiilor de pe plan local şi naţional ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmiţând pentru cititorii noştri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre şi mare. Rămâneţi alături de noi pentru a marca această sărbătoare!

Citeşte şi: 

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea
Dobrogea, capul de pod al colectivizării agriculturii româneşti

#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul conf. dr. ing. Ciprian Ion Rizescu, Universitatea Politehnica din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică

#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul profesorului universitar doctor Ibram Nuredin

#citestedobrogea. În curând, în Biblioteca virtuală
Ioan Adam, „una din cele mai originale naturi de artist”

#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul dr. Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House

#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul Ovidius Clinical Hospital

#scrieDobrogea
 Vasile Pârvan, de veghe printre ruinele Tomisului (galerie foto)