Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:01 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#scrieDobrogea Vasile Pârvan, de veghe printre ruinele Tomisului (galerie foto)

ro

25 Nov, 2017 00:00 1029 Marime text
Din piatră sau din bronz, aşezate în interiorul instituţiilor publice sau în exterior, busturile arată preţuirea pe care urmaşii le-o arată deschizătorilor de drumuri, personalităţilor meritorii din diverse domenii, care au trăit adesea în alt secol. O astfel de personalitate este şi Vasile Pârvan (28 septembrie 1882 - 26 iunie 1927), considerat părinte al arheologiei româneşti, la nivel naţional, şi al arheologiei dobrogene, în mod special. La Constanţa, bustul său, realizat în 1957 de sculptorul Ion Irimescu, se află într-un loc simbolic: în vecinătatea zidului de incintă a cetăţii Tomis, lângă poarta de nord-est cu celebrul său „turn al măcelarilor“.
 

Amplasarea sa nu este deloc întâmplătoare, deoarece Vasile Pârvan este cel care a publicat, în 1915, primul studiu aprofundat despre zidul de incintă al cetăţii Tomis. După mai multe cercetări, marele arheolog, fost student al savantului Nicolae Iorga, cu studii de istorie antică în Germania şi membru titular al Academiei Române, din 1913, a descoperit primele fragmente din zidul de fortificaţie al cetăţii, dar şi cele două porţi, punând în acest fel Tomisul pe harta arheologică europeană. Conform specialiştilor Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, „pe baza rezultatelor obţinute, Vasile Pârvan a stabilit conturul incintei şi a făcut primul plan topografic al ruinelor cetăţii antice, distrusă grav de construcţiile ridicate după 1878“, iar cercetările sistematice întreprinse la Constanţa de Muzeul Naţional de Antichităţi din acea perioadă, desfăşurate concomitent cu lucrările edilitare de la început de secol XX, „au condus la descoperirea unei cantităţi apreciabile de monumente arheologice care au îmbogăţit patrimoniul muzeului care, încă, nu avea un spaţiu adecvat, continuând să funcţioneze în chioşcul din parc“.
 
Pârvan a fost şi unul dintre susţinătorii ideii ca la Constanţa să existe un muzeu cu specific arhelogic. Astfel, în 1911, pe când conducea Muzeul Naţional de Antichităţi, a trimis un raport Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice în care punea problema înfiinţării unei instituţii cu specific muzeal în oraşul de la malul Mării Negre. Solicitarea a primit aviz favorabil, motiv pentru care Raportul lui Vasile Pârvan şi Ordinul Ministerului pot fi considerate actele de înfiinţare ale Muzeului de Antichităţi din Constanţa.

Deschizător de drumuri 

Nu doar Tomisul s-a aflat printre preocupările lui Vasile Pârvan, ci şi Histria, cel mai vechi oraş atestat pe teritoriul României, înfiinţat în secolul VII î. Hr., cu o dezvoltare şi locuire neîntrerupte timp de aprox. 1300 de ani, la care Vasile Pârvan a început primele săpături sistematice în 1914. Însă cu trei ani înainte de a descoperi faimoasa cetate înfiinţată de coloniştii greci din Milet, în 1911, Pârvan începuse săpăturile în vicus-ul de la Ulmetum din localitatea Pantelimonul de Sus, pe care le conduse timp de patru campanii, până în 1914. Din păcate, bogatul material arheologic strâns şi adăpostit într-un muzeu aşezat la marginea satului a fost distrus în timpul Primului Război Mondial.
 
Bustul lui Vasile Pârvan se află pe Lista Monumentelor Istorice (cod LMI 2004-2010 - CT-III-m-B-09226), acest lucru fiind atestat de o plăcuţă prinsă pe soclul monumentului. Înainte ca bustul lui Vasile Pârvan să fie amplasat lângă una dintre porţile cetăţii Tomis, cu faţa spre bulevardul Ferdinand, privind parcă la forfota şi goana constănţenilor, el a fost aşezat în scuarul din faţa Casei Armatei.
 
Lângă bust este amplasată o bucată rotundă din tablă vopsită în albastru, unde cu greu se poate citi, din cauza ruginii, următoarele cuvinte scrise cu majuscule albe: „Zidul de incintă al cetăţii Tomis, prevăzut cu două porţi şi mai multe turnuri de apărare. Poarta de vest, flancată de două turnuri, mai păstrează pragul şi cadrul cu urme din sistemul de prindere. Prin ele se făcea legătura cu cetăţile de sud de pe litoral. Poarta de nord, lată de 25 m, lega Tomisul de localităţile din nord şi interiorul regiunii“.
 
Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-a înălţat monumente, spre veşnică neuitare.
 
De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa îi sărbătoreşte anul acesta.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa

Citeşte şi:

#scrieDobrogea. Monumentul Independenței de la Constanța, în lumina uitării? (galerie foto)
 
#scrieDobrogea. Poveste de iubire multietnică, luminată de un far. Legenda Farului Genovez (galerie foto)

#scrieDobrogea. Mormântul cu o pictură din vremea lui Constantin cel Mare, una dintre comorile de mare preţ ale Constanţei (galerie foto)

#ScrieDobrogea. Istoria zbuciumată a unui simbol care a renăscut precum păsarea Phoenix - Monumentul Independenţei din Tulcea

#scrieDobrogea. „Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă de mâna celui mai mare sculptor al României“ (galerie foto)
 
#scrieDobrogea. Statuia lui Ovidius, o operă de... două parale?! (galerie foto)

#scrieDobrogea. #SărbătoreşteDobrogea alături de ZIUA de Constanţa!

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire

Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea
 
Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Categorie Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea
Dobrogea, capul de pod al colectivizării agriculturii româneşti


#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul conf. dr. ing. Ciprian Ion Rizescu, Universitatea Politehnica din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică


#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul lui Aledin Amet -Subsecretar de stat - Departamentul pentru Relaţii Interetnice


#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul profesorului universitar doctor Ibram Nuredin


#citestedobrogea. În curând, în Biblioteca virtuală
Ioan Adam, „una din cele mai originale naturi de artist”


#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul dr. Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House


#sărbătoreşteDobrogea
Mesajul Ovidius Clinical Hospital

Ti-a placut articolul?

Comentarii