Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
17:37 25 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Virgula nu e o intenţie

ro

18 Aug, 2016 00:00 952 Marime text

 
Am asistat întâi amuzată, apoi mută de uimire la o dispută lingvistică de pe FB.
 
Totul a pornit de la un proverb, plin de înţelepciune, de altfel, „Qui veut cherche un moyen. Qui ne veut pas cherche une excuse“. Postarea amicei mele - „decât“ absolventă de Filologie şi un redactor de carte excelent - a stimulat creativitatea şi interpretarea lingvistică a unei cititoare care a fost de acord cu sensul plin de tâlc al proverbului, însă nu şi cu… lipsa virgulelor.
 
„Care virgule?“, întreabă mai mult retoric amica mea, căci nu lipsea niciuna.
 
Cum care? Cele dintre „qui veut/qui ne veut pas“ şi restul frazei. I se aminteşte regula învăţată în clasele primare - între subiect şi predicat nu se pune virgulă.
 
Care subiect? Care predicat? Qui veut/Qui ne veut pas au şi subiect (qui, evident) şi predicat (vrea sau nu vrea - a fi sau a nu fi). Mai departe trebuie virgulă.
 
Amica mea realizează că sintaxa frazei este mult peste puterile de înţelegere ale cititoarei, aşa că încearcă să se rezume la regulă, fără detalii suplimentare. Dar nu! Virgula agramată îşi reclamă cu insistenţă locul, în funcţie de intenţia autorului. Iar intenţia este susţinută de părerea cititoarei. De unde deduc că virgula (dar şi cratima!) e o modalitate grafică de exprimare a intenţiei. Doar unde-i diferenţa dintre „Am văzut o capră în tufiş“ şi „Am văzut-o capră în tufiş“? Evident, în intenţia autorului.
 
Disputa nu-şi găseşte liniştea şi locul la fel de uşor ca virgula fantomatică, întrucât există o postare (o traducere în română a respectivului proverb) pe un site ortodox - unde, ştim bine, activează absolvenţi ai unor facultăţi de profil care studiază intens limba română. Și această postare este adusă ca argument suprem - cum adică? Ăştia au greşit?
 
Într-un final, este adus un argument de natură sensibilă - deducem din discuţie că cititoarea este afectată de o boală nu tocmai uşoară - ferească-i sfântul pe toţi! - şi disputa se topeşte. Qui s’excuse, „sacâz“.
 
Acum, stau şi mă întreb dacă nu cumva înţelepciunea proverbului s-a răzvrătit tocmai împotriva celei care l-a postat, căci cine a vrut (recte cititoarea) a găsit o soluţie, cine nu a vrut (amica mea) a găsit o scuză… gramaticală.
 
Draga mea virgulă, iartă neştiinţa încăpăţânată a unora şi nu ne tulbura metabolismul gramatical. Nu fi agramată stricând armonia dintre subiect şi predicat, ci supune-te regulii care te-a învăţat să stai la locul tău, chiar dacă FB acceptă atât de multe greşeli de limbă română, încât mă mir că nu s-a virusat până acum.
 
Articol preluat de pe mala-hierba.com
 
Autor: Alina Pertea

Ti-a placut articolul?

Comentarii