Retrospectiva „penală" a referendumului Fotomodelele lui Mazăre, chestori de poliţie, secretari de stat şi foşti miniştri

Pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa au fost înregistrate, în perioada 29 iulie - 9 august, 16 cauze penale, având ca obiect posibile infracţiuni la Legea nr. 3/2000 privind referendumul. Toate cele 16 dosare sunt instrumentate de către organele de poliţie abilitate, cercetările desfăşurându-se sub supravegherea procurorilor. Poate cea mai mediatizată cauză din totalul celor 16 a fost cea care are ca obiect o plângere formulată de către Organizaţia Judeţeană Constanţa a Partidului Democrat Liberal, împotriva lui Radu Ştefan Mazăre, primarul municipiului Constanţa. Mai concret, organele de anchetă încearcă să stabilească dacă cele 25 de fotomodele alături de care edilul Mazăre a defilat prin Mamaia au fost obligate sau nu să meargă la vot. Foarte interesant, această cauză penală se numără printre puţinele dosare mediatizate de oficialii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.

Prima informare a oficialilor din Parchetul General a României după referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu s-a făcut pe data de 3 august. La vremea respectivă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică s-a constituit o cauză penală în care se efectuează cercetări în legătură cu conţinutul listelor electorale permanente şi al listelor suplimentare utilizate în referendumul din 29 iulie. Dosarul a fost constituit având în vedere comunicarea Curţii Constituţionale, privind datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente. Pe data de 6 august, oficialii Parchetului General au anunţat începerea urmării penale faţă de chestorul Constantin Manoloiu, director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Chestorul este acuzat că nu ar fi respectat o serie de dispoziţii pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul naţional. Organele de anchetă arată că prin intermediul unei adrese emise către Manoloiu transmisă ulterior Curţii Constituţionale a României, se preciza că, Ministerul Administraţiei şi Internelor ,,nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente". Pe cale de consecinţă, din cauza datelor contradictorii transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie până la data de 31 august.

„Cu ştiinţă, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile..."

Pe data de 8 august, Parchetul general al României a arătat că Manoloiu este, de fapt, urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată. După chestorul Constantin Manoloiu, în colimatorul organelor de anchetă a intrat şi Nicolae Ion Cabulea, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în forma calificată. Procurorii susţin că Nicolae Ion Cabulea, la data de 1 august, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, respectiv de asigurare a continuităţii conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, „cu ştiinţă, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile ce îi reveneau în temeiul funcţiei deţinute". Cabulea este chestor principal de poliţie, secretar de stat, şi şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor. Bărbatul a făcut parte, pe întreaga desfăşurare a referendumului naţional, din Comisia Tehnică Centrală înfiinţată prin hotărârea Guvernului României. Tot pe data de 8 august, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat înregistrarea sesizării vizând „săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în raport cu adresa transmisă de către Curtea Constituţională la data de 2 august 2012 Guvernului României, despre care s-a arătat că este contradictorie în raport cu cea anterioară".

Hop şi Constanţa

Pe data de 9 august, procurorii generali ai României au informat că unul dintre dosarele Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa are ca obiect o plângere formulată de către Organizaţia Judeţeană Constanţa a Partidului Democrat Liberal, formulată împotriva lui Radu Ştefan Mazăre, primarul municipiului Constanţa. După cum arătam şi mai sus, organele de anchetă încearcă să stabilească dacă cele 25 de fotomodele alături de care edilul Mazăre a defilat prin Mamaia au fost obligate sau nu să meargă la vot. Pe data de 10 august, acelaşi Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adus la cunoştinţă declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de numitul Paul Victor Dobre, fost ministru delegat pentru Administraţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deputat în Parlamentul României. Acesta este acuzat de săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.