De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
23:51 25 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

ZIUA de Constanţa - AEP. Dezbatere publică Legea 334/2006 Alegerile locale şi capcanele financiare în scrutinul electoral 2016 (galerie foto + video)

ro

24 Mar, 2016 00:00 2912 Marime text
Anul 2016 este un an greu. Prin definiţie, anii electorali vin cu o… încărcătură aparte. Pentru că Legea electorală nr. 334/2006 a suferit modificări substanţiale în anul 2015, care au fost aprobate prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 55/2015, cotidianul ZIUA de Constanţa a gândit, organizat şi moderat o dezbatere publică, în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), pe tema alegerilor locale 2016. Dezbatere care, de altfel, a fost foarte antrenantă şi interactivă.
 
În anul 2016, vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, iar Legea Finanţării Partidelor putea avantaja mai mult partidele mari, întrucât au găsit modalitatea prin care să scape de bătaia de cap generată de datoriile făcute în campaniile electorale: recuperarea sumelor de la stat. Unele voci spun că sistemul pare a dezavantaja partidele mici, ce reclamă faptul că decontarea cheltuielilor ar putea fi una nu tocmai transparentă.
 
Pentru a elucida toate misterele sau posibilele interpretări ale legii, directorul AEP filiala Sud-Est, Andi Mihalache, s-a aflat, alături de subprefectul Constanţei Ersun Anefi şi de colega noastră Lavinia Siclitaru, care a moderat discuţia - derulată pe parcursul a mai bine de două ore -, în Sala „Remus Opreanu“ a Prefecturii Constanţa.

Citeşte şi

ZIUA de Constanţa - AEP
Dezbatere publică Legea 334/2006 - Alegeri locale 2016 (LIVE TEXT)

 
Primari în funcţie, candidaţi la alegerile locale, mandatari financiari sau reprezentanţi ai partidelor politice sau ai candidaţilor independenţi, reprezentanţi mass-media, cu toţii au fost interesaţi să afle, direct de la cea mai bună sursă - expertul AEP -, care sunt „regulile jocului“ în campania electorală, în precampania electorală şi în timpul alegerilor, precum şi ce are de făcut fiecare după ce se închid urnele de votare.

Finanţarea campaniei electorale, o problemă… spinoasă

Guvernul a adoptat normele de aplicare a legii privind finanţarea campaniilor electorale, cu scopul declarat de a asigura cât mai multă transparenţă şi un control cât mai riguros al banilor pe care îi au la dispoziţie partidele şi candidaţii. Pe scurt, Guvernul vrea să destructureze reţelele de finanţare din bani negri, bani care, ulterior, se întorc către sponsori prin contracte din bani publici, oferite cu dedicaţie de politicieni. Guvernul insistă ca toate operaţiunile financiare dedicate campaniei electorale să treacă prin bancă. De aceea, fiecare partid, alianţă sau candidat independent va trebui să-şi numească un mandatar financiar, cureaua de legătură între candidat şi instituţiile statului pe partea financiară.
 
Legea nr. 115/2015 reglementează: „Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7.00“. De asemenea, cu 48 de ore înainte de ziua votării, sunt interzise prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală; invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 76, alin. (4), precum şi comentariile privind campania electorală.“

Mandatarul financiar, omul-cheie în campanie

Nu mai puţin importantă este şi activitatea mandatarului financiar. Competitorul electoral va desemna câte un mandatar financiar coordonator la nivel central sau câte un mandatar financiar la nivel judeţean. Candidatul independent va desemna un singur mandatar financiar.
 
Mandatarul trebuie să fie, în cazul partidelor electorale sau alianţelor politice, un contabil autorizat, expert contabil sau o societate care prestează astfel de servicii. În cazul în care pentru candidatul independent mandatarul financiar nu este contabil, atunci, acesta va trebui să încheie un contract cu un contabil sau cu o firmă de specialitate. Candidaţii nu pot fi mandatari financiari.
 
Mandatarii financiari vor fi cei care se vor ocupa de administrarea conturilor în campania electorală. Toţi banii vor trece aşadar prin mâinile şi semnăturile lor. Campania electorală pentru alegerile locale din anul 2016 poate fi finanţată numai din două surse principale, respectiv: contribuţii ale partidelor politice sau ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi contribuţii ale candidaţilor (venituri proprii, donaţii de la persoane fizice, juridice sau contractate de la instituţii de credit).

Materialele de propagandă electorală cu… regim special

Un alt aspect foarte important care a fost reglementat se referă la materialele de propagandă electorală. Astfel, următoarele tipuri de acţiuni şi materiale de propagandă electorală nu mai sunt permise de prevederile legale în vigoare în timpul campaniei electorale: vehiculele inscripţionate cu sloganuri de campanie; vehiculele care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar; spectacole, serbări, focuri de artificii etc., bannere, meshuri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, panouri publicitare mobile, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule.
 
Competitorii electorali au obligaţia de a imprima pe toate materialele de propagandă electorală, în mod vizibil, următoarele date: denumirea competitorului politic care le-a comandat; denumirea operatorului economic care le-a realizat; codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar; tirajul, unde este cazul.
 
Din totalul cheltuielilor efectuate în campania electorală, procentul maxim admisibil pentru cheltuieli privind producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă este de 40% şi de 30% pentru mediul online. Alţi 20% - pentru afişe electorale şi până la 50% - pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite. Cheltuielile privind realizarea materialelor de propagandă electorală sunt suportate exclusiv de către competitorii electorali.

Interdicţii şi oprelişti puse presei în campania electorală

Foarte important, există şi o serie de interdicţii în ceea ce priveşte materialele electorale, unele fiind reglementări noi.
•     Producerea şi difuzarea de materiale de propagandă electorală în alte condiţii decât cele prevăzute de Legea nr. 334/2006, republicată, este interzisă.
•     Competitorii electorali nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie.
•     Este interzisă în campania electorală utilizarea de: pixuri, căni, ceasuri, tricouri, jachete, geci, impermeabile, pelerine, veste, şepci, căciuli, fulare, sacoşe, pungi şi alte materiale din poliester, umbrele, găleţi şi alte materiale din aceeaşi categorie, brichete, chibrituri, produse alimentare, alcoolice, ţigări.
•     Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la trei ani şi cu interzicerea exercitării unor drepturi.
•     Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii.
•     Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor.

Este permis sau nu în campanie

Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video care îndeplineşte următoarele condiţii: se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri, clar identificat; este utilizat în perioada 6 mai - 4 iunie 2016, ora 7.00; are obiectiv electoral şi se adresează publicului larg; depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului.
 
În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:
- afişe electorale cu dimensiuni de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură;
- afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj stabilite prin dispoziţia primarului;
- materiale de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală;
- publicitate în presa scrisă;
- materiale de propagandă electorală online;
- broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.
 
Revenind la importanţa mandatarilor financiari în campania electorală, aceştia vor depune la AEP documentele justificative ale cheltuielilor electorale. În cazul cheltuielilor efectuate din contul deschis la nivel central pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală în presa scrisă sau online, mandatarii financiari coordonatori trebuie să depună la Autoritatea Electorală Permanentă câte un exemplar original al documentelor justificative şi câte o copie după acestea.
 
„Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video care se referă în mod direct la un candidat sau un partid politic, este utilizat în perioada campaniei electorale, are un obiectiv electoral şi se adresează publicului larg sau depăşeşte limitele jurnalistice de informare a publicului. Cheltuielile pentru realizarea materialelor sunt suportate exclusiv de beneficiarii acestora. Aşadar, nu se pot primi donaţii în materiale de propagandă electorală. Partidele sau candidaţii nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie. Deci, nu le pot confecţiona singuri, ci doar prin intermediul unui terţ, pe bază de factură“, a precizat reprezentantul AEP.

Întrebări şi răspunsuri pentru constănţeni

Cum spuneam, dezbaterea a fost una interactivă, cei prezenţi în sală intervenind frecvent în discuţie cu întrebări.
 
· Netty Dumitrache - Observator de Constanţa: „Sunt candidaţi care acum se află în funcţii publice, ce facem în cazul acesta, îi ignorăm, le evităm numele?
· Andi Mihalache: „Presa scrisă ar trebui să se comporte ca într-o perioadă normală, dar să nu depăşiţi limitele activităţii jurnalistice. Penalizările vor fi date de AEP. Dacă se fac materiale de informare, nu este nicio problemă, dar dacă se scrie în material că primarul x care a inaugurat y chestiune este şi candidat la alegerile locale şi că îşi doreşte să facă în continuare nu ştiu ce, atunci vorbim despre depăşirea limitelor electorale. Din punctul de vedere al prevederilor legale se pot face materiale de propagandă politică.
· PNL: „Această depăşire a limitelor jurnalistice în zona audiovizualului este urmărită de CNA, iar în zona presei scrise, activitatea urmează să fie urmărită direct de AEP?
· Andi Mihalache: „Parţial, aşa este. Propaganda electorală online se poate face sub orice formă. Dar pentru a se respecta prevederile legale, este necesar să încheie un contract cu publicaţiile care deţin şi variantă online.
· Alin Vintilă: „Dacă eu spun la CNA că vreau să susţin dezbateri electorale, este interzis ca eu să încasez bani pentru aceste emisiuni?”
· Andi Mihalache: „Puteţi încasa bani din producţia de clipuri video, nu din difuzare”.
· Alin Vintilă: „Cine reglementează finanţarea în timpul precampaniei electorale?”.
· Andi Mihalache: „Toate aceste discuţii sunt pentru perioada campaniei electorale”.
· Alin Vintilă: „În afara campaniei electorale se poate face publicitate politică la TV?”.
· Andi Mihalache: „La această întrebare cel mai bine poate răspunde Biroul Electoral Central. Legea nu permite, dar nici nu interzice clipurile de publicitate politică înainte de campanie”.
· Reprezentant primărie judeţ: „Dacă o persoană care nu are nicio treabă cu politicul pur şi simplu îşi pune pe maşină un afiş, ce se întâmplă?”
· Andi Mihalache: „Pot fi expuse acele afişe electorale, dar dacă sunt făcute de competitorul electoral, acestea trebuie achiziţionate pe bază de factură şi trebuie să existe un acord scris între persoana în cauză şi cel pentru care se poate face campanie.”
· Reprezentant primărie judeţ: „Păi şi dacă eu nu doresc să închei un astfel de act?”
· Andi Mihalache: „Organele de lege vor face controale şi, în lipsa acestui acord, partidul, dar şi persoana în cauză vor fi sancţionate.”
· ALDE: „Dacă o persoană vrea să îşi afişeze în magazinul personal un afiş cu cineva pe care îl susţine?”
· Andi Mihalache: „Trebuie să fie cu acordul scris al candidatului. Altfel, se sancţionează atât persoana în cauză, cât şi partidul sau candidatul.
· Lavinia Siclitaru: „Materialele de propagandă care există în această perioadă pe piaţă sunt materiale electorale?”
· Andi Mihalache: „În acest moment, nu există această reglementare. Între două campanii electorale există doar noţiunea de propagandă politică. AEP în această perioadă se autosesizează pentru că ne interesează ca materialele de propagandă electorală să aibă documente justificative, să fie produse şi distribuite în mod legal. Adică să existe o factură, un ordin de plată, locul unde se amplasează, să fie făcute cu acordul primăriei”.
· Virgil Senopol (fost lider al PSRO Constanţa, recent înregimentat în PMP): „Scrisoare trimisă de viceprimarul cu atribuţii de primar care este în funcţie este material electoral sau politic?”
· Andi Mihalache: „Dacă depuneţi o sesizare scrisă la AEP, sigur veţi primi un răspuns”.
· Lavinia Siclitaru: „Ce se întâmplă cu banii care rămân din donaţii dacă nu sunt utilizaţi?”
· Andi Mihalache: „Este o donaţie făcută benevol. Dacă mai rămân bani, legea nu prevede rambursarea sumei către donator”.
· ALDE: „În ghidul de finanţare scrie că este interzisă folosirea însemnelor pe pixuri, geci, de către membrii de partid, de cei care fac campanie?”
· Andi Mihalache: „Este un fel de campanie electorală, deci da. Dacă eu am o geacă inscripţionată cu însemnul partidului sau poza candidatului, înseamnă că eu fac campanie, iar acest tip de materiale nu sunt tolerate”.
· „Este în regulă ca domnul Chiţac să apară în haină militară?”
· Andi Mihalache: „Din punct de vedere al Legii 334, legea nu interzice aşa ceva”.
· Virgil Senopol (fost lider al PSRO Constanţa, recent înregimentat în PMP): „Candidaţii pot trimite în campania electorală materiale electorale folosind resurse, bani publici? Să trimită scrisori către cetăţeni?”
· Andi Mihalache: „O să analizăm.”
· Lavinia Siclitaru: „Să zicem că fiecare primar trimite înainte de campanie un raport de mandat locuitorilor. Este material de propagandă?”
· Andi Mihalache: „Dacă în conţinut nu sunt îndemnuri care să incite la a vota persoana în cauză, nu este o problemă”.
 
Campania electorală este abia în faza incipientă. Întrebări şi răspunsuri vor mai fi în următoarele săptămâni. Şi încă multe. Site-ul AEP este la dispoziţia tuturor celor care au încă nedumeriri.

Lista participanţilor la dezbatere poate fi vizualizată în secţiunea „Documente“.

 
Mai multe detalii privind finanţarea campaniei electorale în anul 2016 puteţi aici: 
AEP a publicat „Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016” 

Ti-a placut articolul?

Comentarii