Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:19 19 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Fostul senator Marian Vasiliev îi cere daune lui Constantin Nițe. Procesul, pe rolul Curții de Apel Constanța

ro

18 Feb, 2021 00:00 977 Marime text
  • Marian Vasiliev, fost senator PPDD, l-a chemat în judecată pe Constantin Nițe
 
Marian Vasiliev, fost senator în legislatura 2012-2016, l-a chemat în instanță pe Constantin Nițe, care a candidat la ultimele alegeri locale, pentru Primăria Constanța, însă candidatura nu i-a fost acceptată de Biroul Electoral Județean. Dosarul cu numărul 348/118/2020 se află pe rolul Curții de Apel Constanța, fiind înregistrat pe 12 februarie 2021, în urma apelului reclamantului Marian Vasiliev, făcut la data de 9 februarie.
 
Fondul, judecat la Tribunalul Constanța, prin respingerea acțiunii civile formulate de Marian Vasiliev. Prin cererea adresată către Tribunalul Constanța, la data de 21.01.2020 reclamantul Marian Vasiliev a investit instanța de fond în contradictoriu cu pârâtul Constantin Nițe, cu soluționarea acțiunii având ca obiect obligarea pârâtului la plata unei sume de bani reprezentând contravaloarea prejudiciului moral suferit ca urmare a expresiilor mincinoase, insinuante și vexatorii folosite la adresa reclamantului, prin scrisorile lansate de către pârât în presă și prin scrisoarea adresată de către pârât către Primul Ministru al României, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
 

Ce a reclamat Marian Vasiliev

 
Conform rolii.ro, în motivarea acțiunii, reclamantul arată că într-o scrisoare deschisă adresată către Prim Ministrul României Sorin Grindeanu, pârâtul a afirmat că reclamantul a strâns datorii de ordinul a zeci de mii de euro la bugetul de stat al României, că în primăvara anului 2013 reclamantul ar fi fost arestat pe aeroportul din Paris pentru o datorie către Statul Francez, că reclamantul ar fi fost neglijent cu familia sa.
 
De asemenea, reclamantul a precizat că în cuprinsul scrisorii menționate, pârâtul a pus la îndoială capacitatea și aptitudinile reclamantului de a administra bunurile statului în calitate de vicepreședinte al AAAS (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului) susținând că numirea reclamantului ar echivala cu situația „lupului paznic la oi”.
 
Reclamantul a precizat că în urma acestui demers al pârâtului a fost chemat spre a da lămuriri, riscând pierderea postului de vicepreședinte al AAAS, a fost marginalizat și și-a recăpătat cu greu reputația în fața colegilor și celorlalți membri ai guvernului.
 
Reclamantul mai susține că pârâtul a relatat în presă împrejurările expuse, cu scopul vădit al discreditării și revocării din funcție a reclamantului, iar informațiile vehiculate au generat o puternică reacție în cadrul familiei reclamantului, dar și în cadrul cercului de cunoscuți ai acestuia.
 
Vasiliev mai spune că pârâtul a intenționat și a reușit discreditarea politică a sa în rândul membrilor UNPR, pârâtul fiind un susținător al PMP (partid care a dorit acapararea UNPR prin fuziune ce a fost contestată de către reclamant în instanță) urmărind în fapt discreditarea reclamantului spre a grăbi această fuziune.
 
Reclamantul precizează că prejudiciul invocat vizează folosirea fără acordul său a informațiilor legate de istoricul său de partid și numirea sa în calitate de vicepreședinte al AAAS, într-o manieră insinuantă, dar mai ales informațiile mincinoase legate de datoriile față de bugetul de stat al României și de arestarea sa pe aeroportul din Paris cât și acelea legate de neglijarea familiei, aceste afirmații fiind de natură a-i aduce un prejudiciu de imagine reclamantului.

 
Reclamantul consideră că prin conduita sa, constând în luări de poziție exprimate în mediul public, în discuțiile purtate cu ceilalți membri de partid, pârâtul a acționat cu rea credință și i-a încălcat dreptul la imagine, dar și dreptul la viața intimă și privată.
 
Reclamantul susține că urmare a afirmațiilor pârâtului a fost discreditat, marginalizat de membrii de partid care au votat un alt președinte, pe un fond cel puțin îndoielnic de convocare, cvorum și vot.
 
În ceea ce privește daunele morale solicitate reclamantul consideră că acestea ar reprezenta o satisfacție echivalentă și justificată prin raportare la scopul urmărit, acela de protejare a reputației altei persoane, cu respectarea principiului proporționalității.
 
În final, reclamantul a specificat că pârâtul nu are calitatea de jurnalist, astfel încât scopul acțiunilor sale a fost unul vădit ilicit, exprimarea sa referitoare la reclamant fiind făcută din rațiuni și justificări personale; nu doar conținutul ideilor exprimate atrage natura delictuală a faptelor, ci și modul de prezentare, folosirea abuzivă a dreptului de exprimare, limbajul jignitor, comparațiile dezonorante, aducând atingere onoarei, demnității și reputației reclamantului.
 

Ce spune Nițe

 
Legal citat pârâtul Constantin Nițe și-a exprimat prin întâmpinare poziția procesuală față de prezenta acțiune, solicitând respingerea acesteia ca nefondată, reliefând faptul că sunt adevărate și pot fi demonstrate probator afirmațiile sale relative la lipsa capacității reclamantului de a exercita funcția care implică administrarea bunurilor statului, aceea de vicepreședinte al AAAS, dar și cele referitoare la profilul moral al reclamantului, sub aspectul datoriilor pe care reclamantul le are față de bugetul statului și față de terți precum și acelea vizând neglijența reclamantului față de familie.
 
Se arată că în motivarea cererii de chemare în judecată nu este descrisă fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, nu este dovedită vinovăția pârâtului și nici nu este dovedit prejudiciul suferit de către reclamant, nefiind îndeplinite cerințele impuse de art.1358 și urm. din Codul Civil.
 
Totodată, acesta a depus documente doveditoare cu datoriile lui Vasiliev. La rândul său, reclamantul a expus contraargumentele sale cu privire la apărările formulate de pârât în condițiile art.205 din Codul de Procedură Civilă, prin intermediul răspunsului la întâmpinare formulat în condițiile art.201 alin.2 din Codul de Procedură Civilă.
 
La termenul din 14.10.2020 reclamantul a depus la dosar un înscris reprezentând note de ședință însoțite de o înregistrare video imprimată de un CD prin care a adus la cunoștința instanței de fond faptul că relațiile dintre acesta și pârât au căpătat o turnură violentă, prin fapta pârâtului care, aflându-se într-un loc public, în Piața Tomis III a proferat injurii și amenințări la adresa reclamantului și a lovit-o pe fiica acestuia cu palma peste față, solicitând totodată ca instanța de fond să dispună efectuarea unei expertize psihiatrice a pârâtului.
 

Ce a spus instanța

 
Fapta, despre care reclamantul afirmă că ar avea caracter ilicit, fiind săvârșită cu vinovăție, de către pârât și care a determinat producerea unui prejudiciu moral reclamantului, prejudiciu pe care acesta l-a cuantificat la suma de 250.000 lei, constă în aceea a exprimării unor opinii relativ la capacitatea reclamantului de a exercita funcția publică de vicepreședinte al AAAS, relativ la profilul moral al reclamantului, care nu ar fi o persoană onorabilă, întrucât nu își respectă obligația de a achita datoriile către bugetul de stat ori către furnizorii cu care a intrat în relații comerciale și relativ la faptul că reclamantul și-ar neglija familia și, pe de altă parte, aducerea acestor opinii atât la cunoștința Primului Ministru al României, prin intermediul unei scrisori deschise, dar și la cunoștința publicului larg, prin articole de presă și comentarii în cadrul unor postări pe o rețea de socializare.
 
Reclamantul nu a produs probe din care să rezulte modalitatea concretă în care i-a fost afectată imaginea de persoană integră urmare a afirmațiilor pârâtului, nu a demonstrat concret conținutul prejudiciului moral pe care l-a suferit, ci s-a limitat a preciza că a trăit emoții negative. Instanța de fond nu va reține susținerea reclamantului potrivit căreia simpla existență a faptei justifică prin ea însăși producerea unui prejudiciu moral, deoarece nu are corespondent într-o normă legală.
 
În final, instanța de fond reține că reclamantul nu a dovedit legătura de cauzalitate între fapta pretins ilicită și prejudiciul pretins, după cum nu a demonstrat nici modalitatea de cuantificare a prejudiciului.
 
Prin urmare, reținând că reclamantul Marian Vasiliev nu a demonstrat că în cauză sunt întrunite cerințele impuse de art.1357 și urm. din Codul Civil pentru atragerea răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtului Constantin Nițe, instanța de fond urmează a respinge acțiunea civilă ca nefondată.
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii