Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
13:07 23 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călătorie în trecut cu viteza... gândului, pe calea ferată engleză Cernavodă - Constanţa (galerie foto)

ro

12 Nov, 2017 00:00 1061 Marime text
În epoca vitezei, când distanţele se parcurg rapid într-un timp care altădată ţinea de domeniul fantasticului, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Ambasada Marii Britanii în România, Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“ Constanţa şi Ordinul Arhitecţilor din România vă invită să rememoraţi clipe din trecutul Dobrogei urmărind expoziţia foto-documentară „Calea ferată engleză Cernavoda - Constanţa“. 

Expoziţia a fost deschisă pe 10 noiembrie, în sala „Vasile Canarache“ a MINAC, în prezenţa Excelenţei Sale Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, alături de care s-au aflat arhitecţii Radu Cornescu şi Gheorghe Radu Stănculescu, urmaşul primului viceconsul al Marii Britanii la Constanţa, medicul Abraham Irwin Bolton, oficiile de gazdă fiind făcute de muzeograful MINAC, dr. Lavinia Dumitraşcu.
 
Arhitectul Radu Cornescu, cel căruia i-a revenit misiunea de a prezenta expoziţia, a mărturisit că şi-a propus ca în expoziţia „Calea ferată engleză Cernavoda - Constanţa“ să lasă imaginile să „vorbească“ mai mult decât cuvintele scrise, care prezintă succint date, oameni şi contextul istoric al construcţiei căii ferate, începând cu Războiul Crimeei.
„Bine aţi venit, domnule ambasador, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, să descoperiţi o bucăţică din patria dvs. în Constanţa noastră, în Kustengeaua noastră. Întreaga istoriei a Dobrogei şi a Constanţei a fost presărată de momente şi frumoase, şi urâte, momente care au concurat la devenirea ei. Calea ferată engleză este unul dintre aceste momente. Pe scurt, în timpul ocupaţiei otomane, o societate engleză concesionează pentru 99 de ani construcţia căii ferate Cernavodă - Constanţa şi a Portului. La revenirea Dobrogei la ţară, statul român va răscumpăra (n.r. - în 1882) la preţuri destul de piperate lucrările, care nu au fost tocmai perfect făcute, şi va lega, prin podul de la Cernavodă, România de Dobrogea, şi prin Portul Constanţa, România de lume“, a spus, în deschiderea manifestării, dr. Lavinia Dumitraşcu.
 
Într-o română aproape impecabilă, cu accent englezesc, ES Paul Brummell, prezent pentru a noua oară la Constanţa şi care mai devreme participase la un meci demonstrativ de oină, a spus: „Este o mare plăcere pentru mine să fiu aici pentru această expoziţie care ilustrează rolul Marii Britanii în construirea oraşului modern Constanţa. Este o poveste foarte interesantă“. Acesta a mai susţinut şi o scurtă lecţie de istorie despre motivele prezenţei englezilor la Constanţa şi intenţia investitorului Sir John Trevor Barklay de a lega Kustenge de Cernavodă printr-o cale ferată.
 
„A fost un efort imens să construieşti o cale ferată timp de trei ani, din 1857 până în 1860. A fost un succes, care se datorează unui alt mare englez Sir Hartley, care a fost un inginer britanic foarte deştept (...). Construcţia căii ferate, dezvoltarea Portului Constanţa a însemnat dezvoltarea oraşului Constanţa (...), care a devenit un oraş modern, dinamic“, a mai spus ambasadorul Brummell.

O istorie a nimănui? 

„Dacă există o regiune în România unde contribuţia britanică a fost majoră, aceasta este Dobrogea. Dacă există un oraş în România unde contribuţia britanică a fost majoră, acesta este Constanţa. (...) Această istorie este, din păcate, istoria nimănui. De ce? Englezii vânzând calea ferată nu mai au această istorie în preocupările lor, iar românii, venind în 1878 după alipirea Dobrogei la statul român, nu se mai la gândesc la ce s-a întâmplat după această perioadă“, a spus arh. Gheorghe Radu Stănculescu. Acesta a mai spus că investiţia englezilor în calea ferată a fost de 600.000 de lire, aproximativ bugetul Principatului Moldovei pe cinci ani.
 
În expoziţie, pe lângă o mulţime de reproduceri după fotografii de epocă şi facsimile, la loc de cinste se află portretele lui Abdul Medjid (1823-1861), al 31-lea sultan al Imperiului Otoman, care a semnat firmanul care permitea englezilor construirea unei căi ferate care să facă legătura între Cernavoda şi Constanţa, şi a lui Edward Harris (1835-1916), cel mai longeviv director general al companiei engleze de cale ferată Dunăre - Mare Neagră (1868-1882). Acesta din urmă a participat la negocierile de vânzare ale căii ferate către statul român, fiind prima gazdă din Constanţa a principelui domnitor Carol I, la cea dintâi vizită oficială în Dobrogea.
 
Expoziţia „Calea ferată engleză Cernavoda - Constanţa“ a fost deschisă în cadrul proiectului #BritainInRomania. O expoziţie mult mai amplă dedicată celor 150 de la inaugurarea căii ferate Constanţa - Constanţa, intitulată „Constanţa engleză“ a fost găzduită, în 2010, tot la MINAC.

Sursă foto: ZIUA de Constanţa 

Citeşte şi:

La Muzeul de Istorie. „Calea ferată engleză Cernavoda - Constanţa“. Expoziţie foto-documentară

Arhitectul Radu Cornescu: „Dobrogea a devenit modernă odată cu lucrările lui Anghel Saligny / În Constanţa s-a construit mult şi prost“

#scrieDobrogea În momentul revenirii la România, în Dobrogea exista deja o cale ferată

Ti-a placut articolul?

Comentarii