Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
05:39 24 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#scrieDobrogea În momentul revenirii la România, în Dobrogea exista deja o cale ferată

ro

13 Oct, 2017 00:00 5210 Marime text

Data de 14 noiembrie 1878 este considerată ziua în care Dobrogea a revenit, oficial, în componenţa statului modern român. În momentul în care a ieşit de sub stăpânirea Imperiului Otoman, teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră beneficia deja de o cale ferată, construită de o firmă britanică, dar cu forţă de muncă locală. Inaugurată în ziua de 4 octombrie 1860, această cale ferată traversa Dobrogea de la Cernavodă la Constanţa. 
 
În anii 1828 - 1829 s-a desfăşurat conflictul militar între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, ca urmare a închiderii strâmtorilor Bosfor şi Dardanele de către Imperiul Otoman. În timpul războiului, nordul Dobrogei a fost ocupat de trupele ruseşti. La sfârşitul războiului, prin Tratatul de la Adrianopol, semnat în ziua de 14 septembrie 1829, strâmtorile Bosfor şi Dardanele deveneau deschise pentru toate vasele comerciale. După Pacea de la Adrianopol, Rusia a ocupat însă Delta Dunării, până la braţul Sf. Gheorghe, controlând astfel întreaga navigaţie la Gurile Dunării.
 
Ca urmare, Austria şi Turcia au iniţiat discuţii privind construirea unui canal navigabil pe valea Carasu. Capitaliştii vest-europeni căutau oportunităţi de afaceri, una dintre acestea fiind şi dezvoltarea infrastructurii Imperiului Otoman. Unul dintre oamenii de afaceri vest-europeni a obţinut chiar şi un firman (ordin emis de sultan) pentru construirea canalului între Dunăre şi Marea Neagră. Inginerii l-au convins însă că este mai uşor de construit o cale ferată, astfel că sultanul a emis un nou firman pentru concesiunea unei căi ferate şi refacerea portului de la Constanţa.
 
În anul 1853, contele George William Carlisle, om politic englez, a aprobat iniţiativa afaceristului John Trevor Barkley de a construi o cale ferată, combinată cu un canal, care să lege Cernavodă de Constanţa. În anul 1855, guvernul francez a trimis o misiune tehnică în Dobrogea, compusă din dr. Camille Allard şi ing. Jules Michel şi condusă de Leon Lalann, cu scopul de a realiza un drum care să lege Rasova de Constanţa. În acelaşi an, viceconsulul Angliei la Galaţi, Charles Cunninghan, a prezentat o situaţie Foreign-Office-ului, în care arată că investiţiile consorţiului anglo-franco-austriac, care urma să finanţeze construirea canalului, nu vor putea fi rambursate din veniturile obţinute din exploatare. Și tot în anul 1855 a fost finalizată şi construirea şoselei Rasova - Constanţa.
 
Între anii 1853 - 1856 s-a desfăşurat Războiul Crimeii, între Imperiul Rus şi o alianţă formată din: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei, Al Doilea Imperiu Francez, Sardinia şi Imperiul Otoman. Războiul a început prin ocuparea Moldovei şi Țării Româneşti de către Imperiul Rus, dar, prin Pacea de la Paris, din 1856, cu sprijinul Angliei şi Franţei, Principatele Române şi-au câştigat independenţa faţă de Rusia şi Turcia. După Războiul Crimeii, numărul navelor comerciale englezeşti a crescut foarte mult în Marea Neagră şi pe Dunăre. După cum am precizat deja, oamenii de afaceri vest-europeni căutau o soluţie mai bună pentru transportul mărfurilor.
 
În urma unei vizite în Dobrogea, efectuată în anul 1856, inginerii Lidell şi Gordon au întocmit un raport în care subliniau importanţa transportului de cereale pe linia Cernavodă - Constanţa: „Cernavodă este aproape de centrul întregului comerţ cu cereale de pe Dunăre, iar compania D.B.R.S. n.n. C.C., prin angajarea unor remorchere necostisitoare, poate fi sigură că va atrage spre Cernavodă şi Kustendje, cât vor putea face faţă, din traficul ce coboară acum pe Dunăre spre Sulina; acest rezultat pozitiv nu ar putea fi obţinut pe linia Rusciuk - Varna“, se arată în cartea The Danube and the Black Sea: memoir on their junction by a railway bettween Tchernavoda and a free port at Kustendjie, publicată la Londra, în anul 1857, de Thomas Forester, informaţie preluată de Constantin Cheramidoglu şi publicată în anul 2013, în volumul anual NOEMA, al Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Știinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
 
Sub coordonarea lui Barkley, o companie englezească a obţinut, din partea Imperiului Otoman, în anul 1857, concesia construirii căii ferate Cernavodă - Constanţa. Participanţii la lucrările de construire a căii ferate, Henry C. Barkley şi Thomas, au publicat lucrări de utilitate documentară privind unele aspecte ale Dobrogei. Cu acest prilej, Barkley precizează că a fost primit la Cernavodă, în gazdă, într-una dintre cele 50 de case ale românilor care locuiesc în Cernavodă.
 
Construcţia căii ferate a fost începută, în anul 1857, de Societatea Danube and Black Sea Railway (DBSR) din Anglia, ai cărei acţionari erau legaţi de marele concern feroviar englez Midland Co. Lucrările au fost coordonate de inginerul John Trevor Barkley, asistat de fraţii săi: George, Robert şi Henry. Exceptând piatra şi traversele, aproape toate celelalte materiale folosite la lucrările de construcţie au fost aduse din Anglia, pe mare.
 
Construcţia a fost realizată folosindu-se mâna de lucru a populaţiei locale. Un bătrân din Rasova, care a lucrat pe valea Carasu, îşi amintea, în anul 1904, următoarele: „Am lucrat cu căruţele trase de boi şi am umplut cu pământ balta vreme de doi ani de zile; englezii ne-au plătit bine cu bani turceşti“. Mărturia sa a fost consemnată de Petre Covacef în lucrarea 150 de ani din evoluţia liniilor ferate din Dobrogea. 1860- 2010, publicată în anul 2010.
 
În ziua de 4 octombrie 1860, calea ferată Cernavodă - Constanţa a fost inaugurată în prezenţa a numeroase personalităţi: ing.-şef Ch. A. Hartley - Comisia Europeană a Dunării de la Sulina, vizirul Mahmud Bey - reprezentantul Înaltei Porţi şi guvernator al Rumeliei Orientale, Societatea prusacă din Portul Odessa, comandantul fregatei britanice Cocatrice, ministrul de Interne Grigore Filipescu, în fruntea unei delegaţii din partea Guvernului provizoriu al Principatelor Române.
 
După construirea căii ferate, în portul de la Marea Neagră urma să fie amenajate, de societatea engleză ABSR, mai multe construcţii, cu scopul de a-i mări funcţionalitatea economică. De asemenea, a început construirea şoselei Rasova-Kustendje şi a fost organizat un serviciu de diligenţe pe următoarele trasee: Cernavodă - Constanţa, Constanţa - Tulcea şi Silistra - Ostrov - Medgidia, se precizează în volumul Istoria Dobrogei, publicat de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu în anul 2008. Drumul Rasova - Constanţa a fost construit de o misiune franceză, dar forţa de muncă a fost în exclusivitate românească.
 
La Cernavodă, societatea engleză DBSR a amenajat un port fluvial cu magazii de piatră, prevăzute cu un sistem rudimentar de elevatoare, în care se depozitau cereale aduse cu şlepurile şi caicele. În port lucrau zilnic aproximativ 600 - 800 de muncitori. Din magazii, cerealele erau încărcate cu ajutorul unor vagonete în vagoane speciale şi erau trimise la Constanţa.
 
Calea ferată dintre Cernavodă şi Constanţa a fost prima construită în Imperiul Otoman. Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite - Moldova şi Țara Românească, a mers de două ori către Constantinopol pe calea ferată ce lega Dunărea de Marea Neagră: în anul 1860 şi în anul 1864.
 
Compania englezească DBSR a controlat toate operaţiunile derulate în portul Constanţa şi pe calea ferată până în ziua de 10 decembrie 1882, când România a răscumpărat de la DBSR linia de cale ferată şi 100 de vagoane de marfă. În anii care au urmat, statul român a refăcut linia pe o rută diferită, a dublat-o şi a construit câteva ramificaţii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, cea mai importantă legătură a devenit cea care făcea conexiunea cu podul „Regele Carol I“, construit peste Dunăre, în perioada 1890 - 1895, de inginerul român Anghel Saligny.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc

Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, şeful Muzeului de Arheologie „Callatis“ din cadrul Complexului Cultural „Callatis“ Mangalia, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa şi a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în Ştiinţe Politice la SNSPA Bucureşti, specializarea Securitate şi Diplomaţie.
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Ion Simionescu - „Pământul dobrogean este o adevărată corabie a lui Noe“

#citeşteDobrogea „Carnavalul şi săracii“ (document)

Ti-a placut articolul?

Comentarii