Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:19 14 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1902-1912)

ro

09 Mar, 2018 00:00 2037 Marime text
Preocupări pentru o instituţie şcolară necesară tinerilor musulmani din Dobrogea au existat încă din secolul al XVII-lea, când a fost înfiinţat Seminarul Musulman de la Babadag. Acesta va f transferat ulterior la Medgidia, în anul 1901. La iniţiativa lui Take Ionescu, va lua fiinţă o catedră de limba română în cadrul Seminarului, în anul 1895, fiind numit pe această catedră Alexandru Alecu, cunoscător al limbii turce.
 
Ministrul instrucţiunii publice Spiru Haret, în anul 1904, îl însărcinează pe directorul Seminarului, Alexandru Alecu, să realizeze un Regulament de organizare şi funcţionare, prin care seminariştii să capete instrucţiune cât mai intensă. Prin „educaţia morală şi adaptarea elevilor trebuinţelor noastre de stat, va face, bineînţeles, obiectul celor mai vii preocupări din partea comisiunii“, după cum spunea ministrul Spiru Haret. Se considera că „acela care a dat viaţă Seminarului Musulman este nemuritorul Spiru Haret“.
 
Primii directori ai seminarului au fost Alexandru Alecu, ce va publica o serie de studii şi articole sub pseudonimul Alechimseliam şi Ali Hagi Mustafa, responsabil cu studiile clericale. Un alt director al seminarului a fost Demirgean Hagi Mahmut, a cărui activitate a fost recunoscută de statul român prin acordarea decoraţiilor „Coroana României“ şi „Serviciul credincios“.
 
De la 22 iunie 1904, când a fost destituit profesorul Haşim Veli, şi până la numirea unui alt dascăl în locul său, se solicita aprobarea suplinirii de către profesorul Ali Hagi Mustafa. Va fi numit suplinitor la catedra de arabă Enan Eahia, cu începere din februarie 1904, până când Demirgean Effendi îşi va relua locul, fiind detaşat la Primărie.
 
Directorul Alexandru Alecu, ce era administratorul Seminarului Musulman, era autorizat să-şi continue munca şi să se îngrijească de locul viran ce aparţinea şcolii, pentru a face plantaţii pe el. Acestea aveau să fie folositoare cantinei proprii.
 
În 1904, personalul didactic era format din: Alexandru Alecu, profesor de limba română şi director administrativ, Demirgean Efendi, studii în limba arabă, Enan Iaia, studii de limba arabă, şi Ali Hagi Mustafa, interpretarea coranului, jurisprudenţă religioasă şi director de studii. Muftiul Husein Ali supraveghea activitatea educativă în cadrul seminarului.
 
Între 1907 şi 1908, frecventau cursurile seminarului 63 de elevi, director fiind Alexandru Alecu, iar în anul 1908, directoratul era asigurat de Filip Apostolescu. Între 1908 şi 1909, profesorii erau: Alexandru Alecu, Demirgean Efendi (detaşat muftiu în judeţul Tulcea şi suplinit de Seit Mahmut S. Osman), Seifula Ali Baiburi, profesor de limba turcă, Ali Hagi Mustafa, profesor de interpretarea Coranului şi spiritual, Andrei Avram, profesor de ştiinţe (matematică şi geografie), Abdula Beşir, legislaţie religioasă, şi Gheorghe Popescu Ciocănel - limba persană.
 
Un caz interesant este legat de faptul că profesorii Seit Mahmut, Seifula Ali şi Abdula Beşir au instigat elevii să nu participe la cursuri, drept pentru care au fost destituiţi. Ali Hagi Mustafa a fost sancţionat cu pierderea salariului pe zece zile, eliminarea definitivă a doi elevi, iar alţi elevi au fost eliminaţi în perioada 8 ianuarie - 25 februarie 1908. Pe 15 februarie, directorul Alexandru Alecu a demisionat, fiind numit profesorul Filip Apostolescu.
 
Profesorii seminarului la această dată erau: Filip Apostolescu, director şi profesor de istorie, Alexandru Alecu (limba română, pedagogie, drept), Andrei Avram (ştiinţe: matematică şi geografie), Ali Hagi Mustafa (Coran şi spiritual), Hassan Hikmet (limba turcă), Amet Osman (legislaţie religioasă), Halil Osman (limba arabă, suplinind pe Demirgean Efendi, muftiu la Tulcea), Alexandru Culianu, medic al internatului şi profesor de igienă, Grigore Timoftescu, pedagog al internatului.
 
Şi în 1910, Halil Osman îl suplinea pe muftiul Demirgean Efendi. Virgiliu Apostolescu preda medicina şi igiena. Din Comisia de examinare a absolvenţilor făceau parte: Alexandru Alecu, în calitate de preşedinte, muftiul Hafuz Rifat, Gheorghe Popescu- Ciocănel, în calitate de delegaţi ai Ministerului, şi ceilalţi profesori ai seminarului.
 

 
În imagine apar, de la stânga la dreapta, rândul de jos: Ali Hagi Mustafa, subdirector spiritual, profesor de Coran; Alexandru Alecu, profesor definitiv, preda limba română, pedagogia şi dreptul; a fost primul director al seminarului şi autor al regulamentelor şi programului său; Filip Apostolescu, director, profesor de istorie; Calil Osman, profesor de limba arabă; pe rândul de sus, de la stânga la dreapta: Psarafti, profesor de igienă şi medicină populară; Hasan Hicmet, profesor de limba turcă; Andrei Avram, profesor de ştiinţe.
 
Alţi profesori ai seminarului erau: Demirgean Efendi - limba arabă, Seifula Ali Baiburi - limba turcă, Abdula Beşir - legislaţie religioasă islamică şi Gheorghe Popescu Ciocănel - persană.
 
La începutul anului şcolar, director al seminarului era Filip Apostolescu, iar de la 1 mai 1911 va fi numit prin Decretul Regal nr. 1583 Alexandru Alecu. De la 1 septembrie 1911 a fost înfiinţată catedra de Istoria religiei musulmane. De la 5 iunie 1911, Gheorghe Popescu - Ciocănel a fost numit pe Catedra de pedagogie, având şi şase ore de limba română. Profesorii seminarului erau: Alexandru Alecu, titular, director, preda limba română şi dreptul, având 22 de ore, Filip Apostolescu, suplinitor, preda istoria şi ştiinţele agricole, având 14 ore, Andrei Avram - deţinea şi funcţia de secretar, suplinitor, preda matematică, geografie şi ştiinţele naturii, având 20 de ore, Demirgean Efendi - preda limba arabă, fiind detaşat ca muftiu la Tulcea, Amet Osman, suplinitor, preda 25 de ore de legislaţie, Hasan Hicmet, suplinitor, preda 25 de ore de limba turcă, Halil Osman, suplinitor, preda 26 de ore de limbă arabă, îl suplinea pe Demirgean Efendi, Gheorghe Popescu - Ciocănel, suplinitor, preda şase ore de pedagogie şi şase ore de limba română, iar cele două ore de igienă erau predate de V. Apostolescu. Pedagog provizoriu era Andrei Avram, iar Ferhat Abdula era pedagog-repetitor de limbă arabă şi turcă.
 
Un loc de istorie a religiei musulmane era declarat vacant, urmând a fi ocupat de un suplinitor. Putem observa că, în decurs de un deceniu, avem o stabilitate a cadrelor didactice, cu profesori ce suplineau acele cadre didactice care deţineau temporar funcţii de muftiu sau funcţii în administraţia locală. Se constată interesul directorilor de a promova imaginea seminarului şi de a asigura un învăţământ de calitate.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie / Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV.
 
Citeşte şi:
 
#scrieDobrogea Familia Golea, brașovenii care au modernizat și condus Medgidia
 
#scrieDobrogea Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel“ din Medgidia - o biserică a creștinilor ridicată de un musulman
 
#scrieDobrogea Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (II)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii