Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:44 24 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel“ din Medgidia - o biserică a creștinilor ridicată de un musulman

ro

27 Feb, 2018 00:00 1815 Marime text
Biserica ortodoxă din Medgidia ce are hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel“ a fost construită în perioada 1890-1899. Anterior ridicării acestei biserici, ființa o mică biserică ce avea hramul „Sf. Chiril și Metodiu“, la care a servit un preot bulgar pe nume Ștefan. Aflată la 80 de metri de locul actualei biserici cu hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel“, a fost demolată în anul 1899, iar pe locul unde a existat altarul a fost ridicat un monument din marmură.
 
Din anul 1964, acest monument a fost strămutat lângă altarul bisericii și i s-a refăcut crucea, pierdută anterior. Aceste date au fost oferite de Dumitru Chiravola, stabilit în Medgidia în 1895, fiind cel care a deținut funcțiile de ajutor și ulterior de secretar al primăriei orașului Medgidia, făcând parte din Comitetul Parohial ce se ocupa cu construirea bisericii. Informațiile au fost confirmate de Bucur Târgovișteanu, decedat în anul 1964, membru al Consiliului parohial.
 
În anul 1897, zidurile se ridicau la înălțimea de un metru, dar stagnau din lipsa fondurilor. În aceste condiții se constată intervenția primarului musulman Kemal Hagi Ahmed (Amet), însoțit de preotul localității, Cristache Georgescu, și de negustorul Iordan Stoianoff, care s-au deplasat la București pentru a obține fonduri de la Ministerul Cultelor.
 
Pentru că enoriașii creștini nu aveau biserica de care aveau atâta nevoie, primarul tătar va pleca în audiență la București. A intrat în audiență la ministrul culturii de atunci, Take Ionescu, și a început să îl certe într-o română aproximativă și plină de culoare, cuvintele sale rămânând consemnate în documentele vremii: „Domn menistră, la mine primar Medgidia este. Acolo ai ceput biserica pentru creștini, ai făcut temelia, ama para pusin și nu putem merge mai departe. Treba dau ajutor ispraim a la Biserica“.
 
Take Ionescu îi răspunde tătarului că nu există destule fonduri, dar acesta nu renunță, continuând în același stil: „La mine tatar musulman este, la tine urman (român) și cristian este. La mine vrei facem biserică Medgidia, la tine nu vrei? Rușine bre, aman, aman!“
 
Ca urmare a acestui demers, a fost obținută de la ministrul Take Ionescu suma de 10.000 de lei pentru finalizarea lucrărilor bisericii, lucru care se regăsește și în articole din presa vremii. Contribuții financiare au avut și oamenii locului, printre care comerciantul și viitorul primar, Nicolae Șteflea, care, alături de alți enoriași, a reușit să strângă suma de 38.000 de lei.
 
Interesant este faptul că și comunitatea musulmană, destul de numeroasă în oraș, a contribuit cu suma de 18.000 de lei, iar autoritățile județene au completat cu alți 2.000 de lei. Fără îndoială, exemplul primarului musulman a reprezentat un imbold pentru comunitatea musulmană, care va dona o sumă importantă necesară finalizării unei construcții religioase creștine. Putem trage concluzia că la Medgidia exista un respect reciproc între diverse confesiuni și că oamenii trăiau în bună pace și armonie.
 
Din alte surse, se pare că suma se ridica la valoarea de 70.000 de lei. Biserica va fi sfințită la 15 martie 1899, iar slujba va fi oficiată de Prea Sfințitul Episcop al Dunării de Jos, înconjurat de clerul local.
 
Constructorul bisericii a fost I. Teodoriade, iar ctitorul așezământului religios a fost preotul Cristache Georgescu, care a păstorit timp de 48 de ani, între anii 1890 și 1938, fiind înmormântat în curtea bisericii. Pictura murală a plafonului, turla cea mare și pereții au fost pictați cu scene biblice în culori plăcute și cu un desăvârșit simț artistic. Cea mai mare parte a icoanelor de pe altar aparțin aceluiași pictor, vădind un talent remarcabil.
 
În anul 1932, ca urmare a contribuției enoriașilor și din alte fonduri colectate, au fost reconstruite turlele din cărămidă, în locul celor de lemn, a fost refăcut acoperișul și a fost repictată biserica, de către pictorul Anghelescu din Călărași, întreaga lucrare fiind estimată la 630.750 de lei. Au fost înlocuite giurgiuvelele ferestrelor cu cele de fier și pardoseala de scânduri cu cea de mozaic. Stilul arhitectonic se încadrează celui romano-bizantin.
 
La Medgidia se organiza un cerc cultural preoțesc, unde aveau loc ședințe tematice culturale, cu participarea credincioșilor, din anul 1931.
 
În anul 1940, primarul Vasile VasilescuIoan Stoica - șef de birou al Primăriei, ing. Nicolae Constantin și Anton Gamulea - perceptor fiscal au inventariat bunurile bisericii ortodoxe. Valoarea acesteia era de 2,5 milioane lei, fiind construită din piatră, cărămidă, beton și fiind compusă din patru încăperi. Clopotnița cimitirului ortodox, situată pe strada Română, datează din anul 1908 și era în inventarul Primăriei.
 
În perioada comunistă au fost executate două lucrări mai importante:
- în perioada 1962-1963 a fost repictat interiorul bisericii în totalitate, vechea pictură fiind degradată în proporție de 50%. Lucrarea a fost efectuată de pictorii I. Musceleanu, P. Lembrau și I. Gheler cu suma de 57.400 de lei;
- în anul 1965 a fost vopsit în ulei întregul exterior al bisericii, lucrare ce a costat 34.000 de lei, din fonduri proprii.
 
Preoții care au deservit biserica au fost: preot Cristache Georgescu (1897-1938); preot Teodor Voineagu (1931-1961); preot Dumitru Rogoveanu (1938-1967); preot Pavel Cobilas - din anul 1946 și Virgil Nicolae - din anul 1961.
 
Biserica are următoarea structură: trei turle, două mici și una mare; altarul este din lemn de nuc frumos sculptat; opt coloane în stil corintic, la înălțimea ușilor împărătești, iar deasupra alte opt coloane în același stil. Între primele coloane sunt poziționate icoane mari cu rame, care au deasupra ghirlande impresionante de flori expuse, precum și icoane mici în mai multe rânduri. Aceste icoane au rama formată din câte două coloane mici, răsucite.
Ușile împărătești, ca și cele două laturi, sunt tot din lemn de nuc, cu frumoase ornamentații, precum și două strane - una regală și una episcopală - frumos ornamentate.
 
În curtea bisericii se află și sediul Protoieriei Medgidia, ce are în subordine 49 de parohii, fiind păstorite de protoiereul Copăcencu Vasile (1990-2008), urmat de preot Mănescu Marian, iar în prezent de preotul Ciobanu Petrică.
 
Această construcție rămâne una emblematică pentru oraș, regăsindu-se pe aproape toate vederile și fotografiile de epocă, reușind să reziste presiunilor din perioada comunistă.
Alături de geamia mare din Medgidia, biserica ortodoxă din oraș reprezintă un obiectiv important al localității, ce va dăinui în timp.
 
Despre Adrian Ilie

Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea, autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice -Medgidia.


Citeşte şi:

#scrieDobrogea Geamia din Medgidia - o construcţie emblematică şi un simbol al oraşului (galerie foto)

#scrieDobrogea Sistemul educaţional islamic. Seminarul musulman din Medgidia (II) - galerie foto

#scrieDobrogea Sistemul educaţional islamic. Seminarul musulman din Medgidia (I) - galerie foto

#scrieDobrogea Panairul de la Medgidia sau sărbătoarea Sfântului Dumitru (galerie foto)

#scrieDobrogea Învăţământul din Dobrogea centrală după anul 1878 până la începutul secolului al XX-lea (II)

Ti-a placut articolul?

Comentarii