Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:26 22 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Constanţa/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore şi semne sporadice de coeziune (II)

ro

11 Apr, 2018 00:00 1049 Marime text
Nu subscriu sugestiei potrivit căreia, pentru Dobrogea şi dobrogeni, celebrarea a 140 de ani de la revenirea la Ţară ar fi mai importantă decât valorizarea / actualizarea / memorizarea istoriei Dobrogei (şi lecţiilor învăţate) pe segmentul temporal definit de Primul Război Mondial. Cele două jubilee nu se exclud. Cele două jubilee nu sunt în competiţie. Comunitatea locală are obligaţia morală de a exploata toate oportunităţile existente (programe coezive la nivel naţional, sensibilitate la nivel naţional şi local, fonduri şi resurse logistice etc.) pentru a nu rata nici Anul Centenar în Dobrogea, nici celebrarea revenirii ei la Ţară.
 
Este aproape limpede că falia simbolică pe care am menţionat-o, respectiv prioritizarea unuia sau altuia dintre cele două evenimente istorice de referinţă pentru Dobrogea, a generat efecte vizibile, de contondenţă ideologică (divorţ ideologic), în comunitatea locală. O parte a acesteia celebrează prioritar unirea Dobrogei cu România1, socotind această unire drept preludiul/prefaţa/fundamentul proceselor unioniste din 1918, iar alta mizează prioritar pe emoţia programelor Centenar, despre care apreciază că poate fi sporită prin proiecte şi programe locale. Prin reducţie, nucleul catalizator al primei orientări îl reprezintă, pe plan local, programele enunţate public de către ZIUA de Constanţa2, iar nucleul celei de-a doua îl reprezintă iniţiativele filialei Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Regina Maria3, la care se adaugă, tangenţial, Arhiepiscopia Tomisului.
 
În modesta mea opinie, singurele instituţii care par a ţine într-un echilibru corect cele două mari teme simbolice ale Dobrogei în acest an (Centenarul şi împlinirea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Ţară) sunt Primăria municipiului Constanţa şi Arhiepiscopia Tomisului. Prima dintre ele a anunţat că va deschide o linie de finanţare pentru cele două priorităţi, fără a le ierarhiza (din păcate, modalitatea de enunţare a acestei filosofii este departe de a mă/ne convinge: scrisori către contribuabili în locul unei conferinţe de presă focalizate pe eveniment), cel mai probabil în afara finanţării tradiţionale anuale a evenimentelor culturale şi sportive. Cea de-a doua realizează echilibrul corect din perspectiva unei bune poziţionări (voi detalia mai jos): presiunea pe Centenar vine din partea Patriarhiei, dar la nivel local/regional s-a găsit o ecuaţie de echilibrare simbolică a celor două jubilee.
 
Unul dintre beneficiile teoretice ale mutării accentului pe celebrarea jubileului dobrogean l-ar putea reprezenta implementarea unor proiecte şi iniţiative care să consolideze mai bine legăturile dintre judeţele Constanţa şi Tulcea. Deşi am fost încredinţat în mod repetat că există multe proiecte grandioase pentru acest an, cu implicarea autorităţilor locale din cele două judeţe şi a instituţiilor locale de cultură relevante, consolidarea legăturilor dintre cele două judeţe pare o himeră, în pofida retoricii înalte a unora, iar singura excepţie notabilă până în prezent a constituit-o celebrarea, în comun, anul trecut, la iniţiativa publicaţiei ZIUA de Constanţa, a zilei de 14 Noiembrie4.
 
În ceea ce mă priveşte, acest divorţ semantic este irelevant, iar celebrarea Centenarului, cu proiecte locale care să sporească dezbaterea privind situaţia Dobrogei în perioada 1916-1919, creşte exponenţial în relevanţă dacă este dublată de proiecte şi programe de celebrare a cuceririi independenţei şi revenirii provinciei la Ţară. Şi invers.
 
(Va urma)
 
Despre Dorin Popescu
 
S-a născut la Tufeni, judeţul Olt, la 18 aprilie 1970, într-o familie de dascăli. 
Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate în Serviciul Exterior al Ministerului Afacerilor Externe al României - la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar şi cadru universitar (a fost lector la Universitatea „Andrei Șaguna“ Constanţa, Facultatea de Știinţele Comunicării şi Știinţe Politice, unde a predat cursuri din ariile curriculare Comunicare şi Relaţii Internaţionale). 
A absolvit Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ şi Facultatea de Litere şi Teologie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa (profilul Litere, specializarea Limba Română - Limba Latină) şi este doctor în Filologie, din 2012, cu teza „Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica“ (conducător de doctorat: prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava; primul conducător de doctorat, la Universitatea din Bucureşti, a fost Marin Mincu). 
Este autorul cărţii „Noica. Bătălia continuă“ (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2013, debut în volum) şi al volumului „Figuri ale textului anteic“ (antologie de eseuri, texte critice şi articole, publicată la aceeaşi editură, 2016 - autor unic). 
A publicat peste 100 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale şi ştiinţifice din România şi din străinătate şi peste 30 de lucrări ştiinţifice în domeniul teoriei şi criticii literare, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice şi al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea „Andrei Şaguna“ din Constanţa şi deţine premii naţionale de eseu şi critică literară (premii ale revistelor Timpul, Contrapunct, Dacia Literară, Marele Premiu pentru critică literară şi eseu al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi etc). 
A fost membru al Cenaclului de Marţi din Constanţa şi al Cenaclului Mihail Sadoveanu. A lucrat ca jurnalist în presa locală (Constanţa) şi naţională, scrisă şi audiovizuală.
Este preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House Constanţa. 
 
Citeşte şi:
 

Constanța/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore și semne sporadice de coeziune (I)

 
1  Folosesc aici avant la lettre conceptul România pentru anul 1878.
2  Evidențiez aici, în sens pozitiv, insistența tematică pentru celebrarea independenței Dobrogei, pentru unirea acesteia cu Țara, derularea unor ample programe de impact în acest sens, precum digitalizarea Analelor Dobrogei și Revistei Tomis etc. Programelor publicației Ziua de Constanța s-au raliat personalități locale precum Aurelia Lăpușan, Sorin Marcel Colesniuc, Valentin Ciorbea, Marian Moșneagu, Ovidiu Dunăreanu, Adrian Ilie, iar impactul public al activităților din domeniu pare a fi semnificativ (d.e. https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/ziua-dobrogei/oamenii-cetatii-despre-biblioteca-virtuala-dobrogea-de-ieri-si-de-azi-recurs-la-memorie-analele-dobrogei-651543.html).
3  Ale cărei programe prioritizează problematica primului război mondial. Și această linie ideologică are partizani de notorietate: Valentin Ciorbea, Ionuț Druche etc. Un promotor deloc de neglijat al programelor Centenar va fi, în 2018, Patriarhia României: anul 2018 a fost declarat în Patriarhia Română, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918. Revenind la filiala Constanța a Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria, este de apreciat totuși grija de a ține în echilibru cele două dimensiuni simbolice.
4  În cele ce urmează, analiza se va focaliza pe proiectele și inițiativele derulate în județul Constanța. Proiectele similare din județul Tulcea ar merita o analiză separată.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii