Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:17 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Citakii, grup etnic dobrogean evidenţiat în secolele XVI-XVII

ro

05 Jul, 2018 00:00 1193 Marime text

Călătorul otoman Evliya Celebi ne-a lăsat informaţii ce aveau în vedere structura etnică a provinciei situată între Dunăre şi Marea Neagră. Un grup etnic care nu a fost amintit până la el a fost reprezentat de citaki, ce erau un amestec al tătarilor, bulgarilor, valahilor şi moldovenilor.
La început, ei au descins din oastea lui Suleiman Paşa, fiul gaziului Orhan. Baiazid Ildîrim a colonizat aceste locuri cu tătari. Mamele lor fiind bulgăroaice, valahe şi moldovence, ei au devenit citaki, fiind dobrogeni, cu prioritate turanici de confesiune musulmană, adică tătari.
 
Citakii erau „oameni blânzi, drepţi, cumsecade şi prietenoşi“, fiind semnalaţi în regiunile centrale ale Dobrogei. Aceste trăsături nu pot defini neamul tătarilor colonizaţi care erau războinici, ci pe al unui grup etnic aparte, care era paşnic şi sedentar.
 
Ei aveau un dialect aparte, putând menţiona aici cuvinte precum:
heşer (pepene galben)
- heşerca (pepene verde)
- ciogaci (soare)
- calaic (roabă)
- paital (mânz)
- defche (fata unei roabe)
- biurec (căciulă)
- ociac (foc)
- chioin (vatră)
- keremec (ilicul tău)
- seleam aindăm! (salut vouă!)
- cavra (adu)
- copain (limba ta)
- mecrecli (ciumă)
- o'c beni (aşteaptă-mă)
- aidi ver (spune-l)
- tachir le (cu amânare)
- cidi dâr (e bun)
- cademli mar wat (nume de om).
 
Citakii se aflau şi în stânga Nistrului. Grigore Ureche menţionează că în 1583 „au mai lovit cazaci din sus de Tighina pre decindea de Nistru, nişte sate ce se descălecase pre hotarul leşescu, turci ciutaci, moldoveni foarte mulţi“.
 
Aceşti „turci ciutaci“ erau tătarii din Dobrogea aflaţi sub autoritatea otomană, care aveau obligaţii militare şi care însoţeau armata otomană în campaniile militare. „Pentru ei au pâine destulă şi dimineaţa şi seara. Când pleacă musafirii dintr-o familie, îl însoţesc 40-50 de cântăreţi de ai lor. Uşile lor sunt (mereu) deschise, nu există yok (nu avem) pentru oaspeţi“.
 
Aceşti citaki reprezintă o sinteză între creştini şi musulmani. Erau trataţi diferit de autorităţile otomane, fiind „învinuiţi şi pentru că sunt dobrogeni“. Potrivit călătorului sultanal, acest grup etnic particular avea un dialect înţeles doar de membrii săi, lucru menţionat şi de alţi călători străini, printre care Petru Bogdan Baksici şi de Dimitrie Cantemir.
 
Erau cultivatori ai pământului, crescători de vite, şi se aflau situaţi în zona centrală a Dobrogei, un centru al acestora fiind la Güvenli (Chirnogeni). Dialectul vorbit de „citaki“ nu a putut fi păstrat, iar puţinele documente cu această scriere nu permit decriptarea acestuia.
 
Istoricul Hammer considera că „Evliya Celebi este cel mai renumit călător turc, că descrie ţinuturile vizitate de el cu o exactitate severă, însă trebuie să fim prudenţi de către orice vorbă ce descrie referiri la istoria veche, deoarece în acest domeniu lui îi plăcea să mărească lucrurile în lipsă de probe precise şi se servia de legende“.
 
Cu toate aceste rezerve, putem să apreciem totuşi claritatea expunerilor sale şi largul expozeu al realităţilor secolului al XVII-lea. Pentru istoria medievală a Dobrogei în general şi cea a Medgidiei în mod particular, acest călător poate fi considerat un adevărat „părinte“, fiind un deschizător de drumuri pentru istoricii de mai târziu.
 
Despre Adrian Ilie

Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România.

 
Citeşte şi:

#scrieDobrogea Ioan N. Roman, „patriarhul Dobrogei“. Personalitate marcantă a Constanţei şi a Medgidiei (galerie foto)

Călători străini prin Dobrogea - Evlia Celebi

Ti-a placut articolul?

Comentarii