Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:16 23 03 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Primii prefecţi ai judeţului Constanţa. Deschizători de drumuri şi artizani ai dezvoltării economice (galerie foto)

ro

20 Feb, 2019 00:00 942 Marime text
Primul prefect al judeţului Constanţa după preluarea controlului Dobrogei de către administraţia românească a fost Remus N. Opreanu. A deţinut această funcţie de la 22 noiembrie 1878 până la 8 iunie 1879. A revenit în funcţie la 13 iulie, deţinând demnitatea până la 12 septembrie 1881. La 18 octombrie 1882 deţine demnitatea pentru a treia oară, până la 20 mai 1883. Contribuie la realizarea de către artistul Ettore Ferrari a statuii poetului exilat Ovidius, din Piaţa Independenţei, inaugurată la 30 august 1887.
 

 
Părinţii săi, Nicolae Tudor Opreanu şi Elisabeta R. Ciocănescu, au avut doi fii - Remus şi Romulus, la 22 septembrie 1844, la Bucureşti. A studiat dreptul la Bucureşti, iar mai apoi la Paris, unde a obţinut licenţa, în iulie 1866. Va pleca ulterior în Italia, pentru a studia literele la Pisa, Florenţa, Roma şi Napoli, până în 1869. Aici va deveni doctor în litere.
 
Întors în ţară, va intra în magistratură, devenind procuror supleant la Tribunalul Prahova, judecător la Brăila, preşedinte la Dâmboviţa, procuror la Focşani, iar mai apoi la Craiova. A deţinut şi alte funcţii, printre care: prefect de Putna, procuror general al Curţii din Bucureşti, prefect de Tulcea, deputat şi senator în Parlamentul României.
 
S-a implicat în realizarea Legii pentru organizarea Dobrogei, din martie 1880. Numele acestui brav bărbat trebuie trecut cu litere de aur în cartea naţiunii.
 
Un alt prefect implicat în dezvoltarea judeţului a fost Luca Ionescu, care a deţinut funcţia în perioada 1 iulie 1897 - 13 aprilie 1899. A fost jurist, deţinând funcţia de judecător la Târgu Jiu, iar mai apoi funcţii de prefect de Vaslui, Muscel, Brăila şi Tulcea. Sufleteşte, a fost legat de judeţul Constanţa prin proprietatea de la Caramurat (Mihail Kogălniceanu). Era considerat un „om al viitorului", fiind decorat în nenumărate rânduri pentru faptele sale.
 
Scarlat Vârnav a fost un important proprietar funciar, cu pregătire la Paris în domeniul tehnic. Funcţia de prefect al judeţului Constanţa a deţinut-o în perioada 25 aprilie 1902 - 28 decembrie 1904 şi în perioada 12 martie 1907 - 1 decembrie 1909. S-a remarcat printr-o operă constructivă: 42 de biserici, 117 şcoli, două spitale, sedii de primării. A inaugurat Palatul Administrativ, Palatul Regal şi Palatul Justiţiei.
 
A realizat Expunerea situaţiei judeţului pe 1903, ce oferă importante date celor interesaţi de cercetarea stării judeţului Constanţa, la începutul secolului al XX-lea. Date importante ne sunt oferite pentru plasa Medgidia: români – 2.708; bulgari - 295; turci - 298; tătari – 5.517, greci - 235; armeni – 11; evrei - 26; alte naţii - 68. În total au fost înregistraţi 9.158 de locuitori. A fost decorat cu ordine româneşti, austriece şi turceşti, pentru activitatea remarcabilă pe care a avut-o, în special la cârma Prefecturii Constanţa.
 
Aceşti răspunzători de soarta judeţului au depus eforturi însemnate pentru dezvoltarea economică a acestuia, pentru realizarea unei infrastructuri şi a unor construcţii edilitare.
 
Surse bibliografice:
 
Anuarul Dobrogean, 1911
Scarlat Vârnav, Situaţia generală a judeţului Constanţa la începutul anului 1903, Constanţa, 1904
Virgil Coman, Corina Apostoleanu, Prefecţii Judeţului Constanţa, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2011
Adrian Ilie, Valea Kara-Su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008
 
Surse fotografice:
Anuarul dobrogean, 1911
 
Despre Adrian Ilie 
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România. 
 
Citeşte şi:
 
#citeșteDobrogea Mari proprietari la Murfatlar - sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX (galerie foto)
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii