Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:23 23 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Abdul Hagi Cherim şi Kemal Hagi Amet, primarii care au construit şi modernizat Medgidia (galerie foto)

ro

23 Jun, 2018 00:00 1619 Marime text

La origine tătar crimeean, Abdul Hagi Cherim a făcut parte din consiliile locale ale aşezării după 1878. Ulterior, va deţine şi funcţia de primar al localităţii în perioada 1878-1886, cu unele întreruperi. Faptul că a devenit primar în momentul trecerii Dobrogei sub administraţie românească dovedeşte că era una din cele mai importante persoane ale localităţii. A fost plecat în hagialâc şi a primit titlul de hagi (haci). 
 
În vremea sa a fost realizată prima parcelare şi delimitarea a terenului localităţii, ce se afla în proprietatea statului, de la sud către vest.

În 1891 devine ajutor de primar şi preşedinte al Consiliului Comunal. Sunt date relativ puţine legate de personalitatea sa. Se pare că deţinea mai multe proprietăţi pe care le administra eficient. Funcţia îl obliga să se preocupe şi de săracii oraşului, cărora le oferea câte un sac de grăunţe şi un batal pentru a trece peste iarna grea. Acestea erau oferite din averea sa, drept pentru care era uneori criticat de familie. Putem spune că s-a implicat activ în preluarea de către administraţia românească a oraşului, după evenimentele din 1877-1878.
 
A deţinut în mai multe rânduri funcţia de primar al localităţii, fiind apreciat şi pentru activitatea sa de consilier local sau viceprimar. Este străbunicul profesorului univ. dr. Tahsin Gemil, care îi poartă o admiraţie deosebită, dar care nu deţine foarte multe informaţii despre acesta. Există doar informaţii transmise pe cale orală, în familie, despre bunătatea acestuia faţă de cei sărmani. În discuţiile pe care le-a avut cu subsemnatul, am reuşit să punem cap la cap unele informaţii şi să le coroborăm cu unele date din arhivă. Rămân deciziile adoptate şi actele semnate în calitatea sa de primar al Medgidiei.
 
Tătar la origine, Kemal Hagi (Agi) Amet, s-a stabilit la Medgidia odată cu valul de colonişti veniţi din Crimeea. A acumulat bunuri şi proprietăţi. A deţinut mai multe funcţii de-a lungul vieţii, fiind respectat de membrii etniei sale, dar şi de românii care începuseră a se stabili în provincie. Datorită stării materiale bune, a fost posibilă plecarea sa în hagialâc la Mecca, primind ulterior şi titlul de hagi (haci, agi), pelerin la „locurile sfinte“.
 
Funcţia de primar a deţinut-o în mai multe rânduri din 1886 până în 1898, cu întreruperi[1]. În situaţia unor crize politice, prefectul judeţului Constanţa apela la fostul primar, ca urmare a experienţei pe care acesta o avea în domeniul administraţiei.
 
S-a implicat în realizarea construcţiei Bisericii ortodoxe „ Sf. Petru şi Pavel“ din Medgidia, ce a fost construită în perioada 1890-1899. În anul 1897, zidurile se ridicau la înălţimea de un metru, dar stagnau din lipsa fondurilor. În aceste condiţii, se constată intervenţia primarului musulman Kemal Hagi Amet (Ahmed), însoţit de preotul localităţii, Cristache Georgescu, şi de negustorul Iordan Stoianoff, care s-au deplasat la Bucureşti pentru a obţine fonduri de la Ministerul Cultelor.  A intrat în audienţă la ministrul culturii de atunci, Take Ionescu, şi a început să îl certe într-o română aproximativă şi plină de culoare, cuvintele sale rămânând consemnate în documentele vremii: „Domn menistră, la mine primar Medgidia este. Acolo ai ceput biserica pentru creştini, ai făcut temelia, ama para pusin şi nu putem merge mai departe. Treba dau ajutor ispraim a la Biserica“.
 
Take Ionescu îi răspunde tătarului că nu există destule fonduri, dar acesta nu renunţă, continuând în acelaşi stil: „La mine tatar musulman este, la tine urman (român) şi cristian este. La mine vrei facem biserică Medgidia, la tine nu vrei? Ruşine bre, aman, aman!“
 
Ca urmare a acestui demers, a fost obţinută de la ministrul Take Ionescu suma de 10.000 de lei, pentru finalizarea lucrărilor bisericii, lucru care se regăseşte şi în articole din presa vremii. Contribuţii financiare au avut şi oamenii locului, printre care comerciantul şi viitorul primar, Nicolae Şteflea, care, alături de alţi enoriaşi, a reuşit să strângă suma de 38.000 de lei.
 
Interesant este faptul că şi comunitatea musulmană, destul de numeroasă în oraş, a contribuit cu suma de 18.000 de lei, iar autorităţile judeţene au completat cu alţi 2.000 de lei. Fără îndoială, exemplul primarului musulman a reprezentat un imbold pentru comunitatea musulmană, care va dona o sumă importantă necesară finalizării unei construcţii religioase creştine. Putem trage concluzia că la Medgidia exista un respect reciproc între diversele confesiuni şi că oamenii trăiau în bună pace şi armonie.
 
Din alte surse, se pare că suma se ridica la valoarea de 70.000 de lei. Biserica va fi sfinţită la 15 martie 1899, iar slujba va fi oficiată de  Prea Sfinţitul Episcop al Dunării de Jos, înconjurat de clerul local.
 
Kemal Hagi Amet a participat le adoptarea unor importante decizii pentru comunitate, atât în calitate de consilier local (după 1878), cât mai ales în calitate de primar. În anul 1882, realiza o evidenţă a proprietarilor aşezării cifrată la 62 de proprietari care aveau în posesie 2.186  dehectare, alţi 22 de proprietari deţinând 1.345 ha, din totalul suprafeţei de 5.100 ha. Populaţia aşezării era la acel moment evaluată la 1.003 locuitori.
 
În anul 1885 se realiza o parcelare şi delimitare a terenurilor. În zona de nord a oraşului, către Târgul Panair, terenurile erau oferite creştinilor, iar în partea de sud a aşezării erau în posesia musulmanilor şi a creştinilor cu titluri de proprietate mai vechi. În 1890, cu aprobarea primarului, se construia de către Primărie un abator comunal, necesar crescătorilor de vite.
 
În 1893, în condiţiile unei crize politice accentuate, va fi numit primar, moment în care deţinea funcţia de consilier comunal. Va deţine funcţia o perioadă scurtă, până la 13 iunie 1894. S-a implicat în pietruirea străzilor oraşului, aducând piatră din cariera „Maria“, pe care o exploata personal.
 
Se va implica personal în construirea Palatului Comunal în 1893, care, deşi a avut de suferit de-a lungul timpului, se păstrează şi în prezent, fiind sediul administraţiei locale şi una din construcţiile emblemă ale oraşului. În anul 1899, Kemal Hagi Amet era înregistrat cu peste 40 de hectare de teren, devenind unul din marii proprietari funciari ai zonei.
 
Poate fi considerat una dintre personalităţile marcante ale oraşului, implicându-se activ în dezvoltarea acestuia, două construcţii emblematice ale localităţii fiind realizate în vremea conducerii sale: Biserica ortodoxă cu hramul „ Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ şi Palatul Comunal. O stradă din oraş îi poartă numele, pentru ca acesta să dăinuie peste vremuri, iar municipalitatea i-a conferit titlul de cetăţean de onoare al oraşului, la data de 2 septembrie 2006.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti
Director adjunct - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa)
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România)
Membru în Comisia monumentelor istorice -Medgidia
Realizator emisiune istorică - „Repere Istorice“ - Alpha Media TV (2013-2018) 
Premii obţinute pentru activitatea publicistică. 

 
Citeşte şi: 
 
#scrieDobrogea Sayd Mârza Paşa - tătarul care a modernizat Dobrogea şi a întemeiat oraşul Medgidia

 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii