#scrieDobrogea Istoria culturală a Dobrogei trebuie eternizată. „A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația“ (galerie foto)

La finele lunii trecute, știrea că Primăria municipiului Constanța împreună cu Comunitatea Elenă „Elpis” Constanța au avut inițiativa montării a nouă plachete comemorative a făcut înconjurul presei.
 
Dincolo de faptul firesc - de a ne reîntoarce la valorile pe care această provincie le-a oferit, la personalitățile care ne-au marcat devenirea și cu care ne mândrim și acum, la zeci sau sute de ani distanță de ceea ce s-a întâmplat cândva - rămâne generațiilor viitoare dovada unui prinos.
 

 
Prin cele nouă plachete comemorative montate în memoria unor mari artiști, oameni de cultură sau medici remarcabili, chiar pe fațadele imobilelor în care au locuit, se restituie o amintire prețioasă...

...Despre artistul Dan Spătaru (2 octombrie 1939 - 8 septembrie 2004), personalitate importantă a lumii muzicale românești, ale cărui cântece și timbru vocal inconfundabil au cucerit inimile tuturor românilor. Artistul a primit din partea orașului natal, Medgidia, titlul de cetățean de onoare al municipiului în 2001.
 
...Despre Oleg Danovski (9 februarie 1917 - 21 octombrie 1996), dansator și coregraf român, întemeietorul școlii românești de balet modern, fondatorul și directorul primului teatru de balet din România, instituție care, din 1990, prin hotărârea ministrului Culturii de la acea vreme, Andrei Pleșu, îi poartă numele - Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski" din Constanța.
 
...Despre Demostene Tranulis (22 martie 1883 - 24 iulie 1946), un mecena din banii căruia s-a construit în doar șase luni clădirea actualului Teatru de Stat. Pe lângă Teatrul-Cinematograf Tranulis, Demostene împreună cu cei patru frați ai săi au mai patronat multe opere, asociații și instituții de interes obștesc, cum ar fi Liceul „Mircea cel Bătrân” și Biserica Capelă Militară, fiind cunoscuți în oraș ca mari filantropi.
 
...Despre scriitoarea Cella Serghi (22 octombrie 1907 - 19 septembrie 1992), al cărei vis parcă se împlinește odată cu montarea acestei plachete. „Veniți cu mine pe strada Mării. Aici e casa în care am copilărit, mică, modestă, la marginea mării, iar alături parcă iese din mare Palatul Șuțu. Peste drum, curtea aceea este a prietenei mele, prima mea prietenă, Cocuța. În centru, Ovidiu, cu capul plecat asupra copilăriei mele. La câțiva pași, Școala nr. 2 de fete, unde am învățat să scriu și să citesc. Și peste tot, marea, prima mea dragoste și prima mea durere”.
 
...Despre maior Gheorghe Murea (1904 – 1945), ofițer decorat pe 4 august 1945 cu ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, mort în Al Doilea Război Mondial, in luptele din munții Tatra.
 
...Despre istoricul colonel Marin Ionescu Dobrogianu (21 noiembrie 1866 - 1938), care spunea despre sine cu varii ocazii că este cel mai „autentic dobrogean”, pentru că și-a dedicat toată activitatea acestei provincii, s-a identificat cu năzuințele ei și a participat la toate manifestările ei culturale și cetățenești.
 
...Despre ilustrul om politic Mihail Kogălniceanu (6 septembrie 1817 - 12 iunie 1891), ale cărui demersuri în legătură cu transferul teritorial hotărât la San Stefano se concretizau prin primirea Dobrogei de către România, inclusiv Delta Dunării, retrocedând cele trei județe din nordul Deltei atribuite ei prin Tratatul de la Paris din 1856. De asemenea, a intervenit prompt pentru introducerea cât mai grabnică a administrației române în Dobrogea și extinderea și asupra acestui teritoriu a prevederilor convenției din 4/16 aprilie 1877 referitoare la trecerea și staționarea temporară a trupelor țariste. Dar și cel care a elaborat Legea pentru organizarea Dobrogei, promulgată la 9 martie 1880, cu concursul strălucitului magistrat Remus Opreanu, prefectul Constanței, și care a prefațat integrarea organică a provinciei la statul român.
 
...Despre primarul Ion Bănescu (1851 - 12 decembrie 1909). „Bănescu pentru scumpa sa Constanța a fost un fenomen din acelea ce rar se produce în istoria desvoltării sociale a unui popor, și dacă i-am analiza cu deamănuntul faptele, munca ce-a depus-o pentru binele obștesc, sârguința și inteligența sa sclipitoare apoi n-am greși de loc dacă l-am pune pe aceeași treaptă de egalitate cu marile figuri ce au ilustrat primariatele noastre și ale capitalei Austriei. Căci Bănescu n-a fost numai un bun și harnic gospodar ca primar al comunei Constanța, ci și un genial inovator determinând evoluții ce generații întregi nu reușesc să le realizeze. Istoria nepărtinitoare va ști să-i fixeze locul de cinste ce i se cuvine printre marile figuri ale fiilor acestei țări”, spunea Petru Vulcan în necrologul pe care i l-a dedicat.
 
...Despre medicul Alexandru Pesamosca (14 martie 1930 - 1 septembrie 2011), considerat titanul chirurgiei pediatrice, un adevărat patriarh al medicinei românești.