Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:07 27 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Constanța/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore și semne sporadice de coeziune (I)

ro

10 Apr, 2018 00:00 959 Marime text
O dezbatere onestă despre derularea și efectele Primului Război Mondial în Dobrogea / campania militară din 1916-1919 / Dobrogea în Primul Război Mondial1, obligatorie din perspectiva actualizării dezbaterii (publice și științifice) în Anul Centenar, se poate derula pe patru paliere tematice, dintre care primele trei țin strict de istorie / istorie militară:

1. Derularea operațiunilor militare propriu-zise, în special a celor din toamna anului 1916, de la bătălia pentru Turtucaia la căderea Constanței și ulterior (evocare/amprentare/actualizare în memoria publică).
2. Situația Dobrogei în perioada ocupării ei de către Puterile Centrale (evocare/amprentare/actualizare în memoria publică).
3. Contribuția dobrogenilor la campania militară din 1918-1919, cu accent pe participarea Diviziei 9 la luptele de la Mărășești (evocare/amprentare/actualizare în memoria publică).
4. Recuperarea multisectorială a memoriei istorice, în Dobrogea, în Anul Centenar; consolidarea solidarității și coeziunii locale.
 
Pentru primele trei paliere tematice, este obligația morală și deontologică a prietenilor mei istorici2 să reconfigureze inventarul de date și să genereze noi sinteze, cu accent pe eventuale noi abordări și perspective.
 
În ceea ce privește recuperarea / actualizarea memoriei și elaborarea unei perspective integrate a Dobrogei în Anul Centenar, palier care va decide onorarea/ratarea pariului simbolic de celebrare a Centenarului3, aș menționa câteva accente de nișă, din perspectiva unui profan4.
 
În pofida unor eforturi apreciabile ale specialiștilor, lipsește încă un tom de referință privind istoria Dobrogei, poate în genul celor editate recent de Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler și/sau Ioan Bolovan pentru Transilvania5. Sectorial, pe epoci, situația este similară. Principalele6 volume de istorie a Dobrogei în perioada Primului Război Mondial publicate în 2017, din datele de care dispun, sunt Dobrogea în contextul primului război mondial, Valentin Ciorbea, Corina-Mihaela Apostoleanu, Delia Roxana Cornea (coord.), Editura Top Form, București, 2017, și De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănțeni în Campania 1916-1919, col. (r) Remus Macovei, Editura Next book, Constanța, 2017. Numeroase alte volume publicate în plan național includ unele capitole tematice privind Dobrogea7, iar altele, publicate pe plan local în 2016-2017, tratează perioade și teme istorice ce transcend Primului Război Mondial8.
 
Abordările actuale privind evidențierea unor evaluări științifice de noutate par a nu avea consistență paradigmatică. Se rețin, aici, în special, eforturile specialiștilor de a exploata fondurile arhivistice relevante (a se vedea demersurile prof. univ. dr. Valentin Ciorbea de exploatare a arhivelor și rapoartelor germane de epocă, prioritar din 1917), eforturile individuale apreciabile ale unor istorici locali de a genera colaborări științifice sistemice cu nume de autoritate de pe plan național, precum și tendințele, personale și instituționale, ale Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria (în particular ale conducerii filialei Constanța a Asociației, președinte Remus Macovei) de a evidenția suferințele și dramele individuale, de la firul ierbii, ale militarilor (prioritar, soldați, soldați-plugari) participanți la operațiunile militare din campania 1916-1919, de a elabora portrete de eroi9 și cărți de aur ale fiecărei localități10 etc.
 
Insistența, altfel firească și lăudabilă, a personalităților vieții culturale, spirituale, academice și științifice ale Tomisului, cărora li s-au raliat voci autorizate ale administrației publice locale, de a se evidenția în 2018 împlinirea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Țară, pare a avea efectul de trecere în subsidiar a actualizării / memorizării luptelor / ostilităților militare și situației tragice a regiunii în perioada 1916-1919. În acest an, 2018, principalele proiecte ale comunității culturale și administrative locale din Dobrogea se focalizează pe celebrarea a 140 de ani de la unirea regiunii cu Țara, fiind prezumată ideea că celebrarea Centenarului la nivel național va produce oricum efecte (de la sine, fără efort adițional al elitei locale) și în planul consolidării coeziunii identitare în Dobrogea. Unul dintre corolarele acestei atitudini insistă spre acreditarea tezei potrivit căreia Marea Unire din 1918 începe cu revenirea Dobrogei la Țară, în 1878 (cu 40 de ani mai devreme).
 
(Va urma)
 
Despre Dorin Popescu
 
S-a născut la Tufeni, județul Olt, la 18 aprilie 1970, într-o familie de dascăli.
Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate în Serviciul Exterior al Ministerului Afacerilor Externe al României - la Moscova, Cernăuți și Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (a fost lector la Universitatea „Andrei Șaguna“ Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice, unde a predat cursuri din ariile curriculare Comunicare și Relații Internaționale).
A absolvit Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ și Facultatea de Litere și Teologie a Universității „Ovidius“ din Constanța (profilul Litere, specializarea Limba Română - Limba Latină) și este doctor în Filologie, din 2012, cu teza „Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica“ (conducător de doctorat: prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava; primul conducător de doctorat, la Universitatea din București, a fost Marin Mincu).
Este autorul cărții „Noica. Bătălia continuă“ (Editura Ideea Europeană, București, 2013, debut în volum) și al volumului „Figuri ale textului anteic“ (antologie de eseuri, texte critice și articole, publicată la aceeași editură, 2016 - autor unic).
A publicat peste 100 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale și științifice din România şi din străinătate și peste 30 de lucrări științifice în domeniul teoriei și criticii literare, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice şi al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea „Andrei Şaguna“ din Constanţa și deține premii naţionale de eseu şi critică literară (premii ale revistelor Timpul, Contrapunct, Dacia Literară, Marele Premiu pentru critică literară și eseu al Asociației Scriitorilor din Iași etc).
A fost membru al Cenaclului de Marți din Constanța și al Cenaclului Mihail Sadoveanu. A lucrat ca jurnalist în presa locală (Constanța) și națională, scrisă și audiovizuală.
Este președintele Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House Constanța.
1  Cu accent pe derularea operațiunilor militare ale primului război mondial în Dobrogea și pe dramele și suferințele din perioada ocupației...
2  În acest domeniu, avem o infrastructură considerabilă în regiune (numeroase pepiniere de specialiști: universități, muzee, Complexe eco-muzeale etc.), iar așteptările privind creșterea gradului de coeziune a proiectelor acestora sunt firești și obligatorii (potențial există!).
3  Celelalte fiind paliere de nișă.
4  Sic!
5  Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler (coord.), Istoria Transilvaniei, vol. 1-3, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, București, 2016, la care se adaugă edițiile revăzute și adăugite; Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei, Editura Eikon, București, 2015, la care se adaugă edițiile revăzute și adăugite.
6  Singurele.
7  D.e. 100 de ani de la deschiderea Frontului Românesc în Primul Război Mondial (1916-2016), Editura Militară, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, București, 2017; Armata română de la Bucureşti la Mărăşeşti: 1916-1917, Ion Giurcă, Editura Militară, București, 2017. Semnalăm aici și volumul România în primul război mondial, vol. I-IV, Iulius Predușel, Editura Next book, Constanța, 2013-2016 (vol. II, Ispășirea, este dedicat luptelor din Dobrogea).
8  Riscăm a semnala, aici, asumându-ne posibile erori accidentale (neinteționate) de omisiune, volumele publicate în 2016-2017 de: Valentin Ciorbea (Comunitatea musulmană din România în ilustrate, 1898-1940, Gabriel-Octavian Nicolae, Valentin Ciorbea; Ada Kaleh, Casele de sub apă, Gabriel-Octavian Nicolae, Valentin Ciorbea, Editura ExPonto, Constanța, 2017), Marian Zidaru și Stoica Lascu (Românii balcanici - aromânii și meglenoromânii - în Arhivele Naționale Britanice, 1850-1950, Marian Zidaru și Stoica Lascu, Editura Etnologică, Colecția de Istorie, București, 2016; Românii balcanici în Dobrogea. Două studii și mărturii arhivistice inedite. Cu două scrisori către aromânii din județele Constanța și Tulcea, Stoica Lascu, Editura Etnologică, București, 2016), Sorin-Marcel Colesniuc (În amintirea unui istoric român – Nicolae Ciachir, 2016, coord. Nicoleta Ciachir și Sorin Marcel Colesniuc, Editura Etnologică, București, 2016, O istorie a orașului Cernavodă, Adrian Cârlescu și Sorin Marcel Colesniuc, 2015), Virgil Coman (Aromânii și meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie, societate, izvoare, Editura Etnologică, București, 1916 – volum postum), Marian Moșneagu (Uniformele Marinei române, autori Irina-Alexandra Simion, Marian Moşneagu; General Gheorghe Garoescu – Jurnal de front, vise de iubire, editor Marian Moşneagu), Andreea Atanasiu Croitoru (Pagini de istorie militară, autor; Anuarul Muzeului Marinei Române 2016, Tom XIX, coord.; Dunărea şi Marea Neagră în spaţiul euroasiatic. Istorie, relaţii politice şi diplomatice, vol. IV, partea I, coord., Editura Muzeului Marinei Române), Ioan Damaschin (Eroi neuitați din adâncuri, Editura Muzeului Marinei Române, Constanța, 2016, Război submarin la Marea Neagră, Editura Militară, București, 2016), Iulius Predușel (Istoria Dobrogei, volumul I - Dobrogea preistorică de la începuturi până la Epoca fierului, Editura Next Book, 2017, Istoria Dobrogei, volumul II - Dobrogea geto-greacă, Editura Next Book, 2017), Nuredin Ibram (Tătarii din România, Istoric. Spiritualitate. Identitate, Editura Muntenia, Constanța, 2017) etc.

9  De evidențiat, aici, efortul documentar care stă la baza volumului citat, De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănţeni în Campania 1916-1919, care conține dosare cu date personale ale celor 1.151 de militari constănţeni morţi în campanie şi celor 509 militari declaraţi invalizi (autorul evocă în acest sens datele statistice culese de la Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale). Efortul său documentar include, de asemenea, numeroase și diferite foto-documente – petiţii, memorii, cereri, reclamaţii, scrisori etc.
10  Elaborarea unor Cărți de aur ale fiecărei localități din România (în care, potrivit Planului de activități al ANCE Regina Maria pe anul 2018, ar urma să fie nominalizaţi eroii şi martirii aparţinând municipiului, oraşului sau comunei respective care au căzut în luptă) reprezintă un proiect instituționalizat la nivel național al Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria. Din datele de care dispunem, până în prezent la nivelul județului Constanța au fost publicate Cartea de Aur a comunei Cumpăna, Cartea de aur a comunei Mihail Kogălniceanu și Cartea de Aur a Eroilor Martiri ai Revoluției – Constanța.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii