Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:34 17 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

15 Oct, 2018 00:00 2020 Marime text
În numărul 2 al anului I al revistei „Analele Dobrogei” (serie veche), la pag. 212, am descoperit, sub titlul „Zori de zi ori amurg?”, un impresionant manifest semnat de Constantin D. Pariano, datat 8 iulie 1920, Hasancea (actualul Valu lui Traian).
 
Venit în Dobrogea după 1878, Constantin D. Pariano (născut pe 20 septembrie 1846 - decedat pe 11 ianuarie 1930) a fost un om de afaceri provenit din insula Paros (Grecia), care a cumpărat terenuri, creând „moşia Hasancea, cu prelungiri în Demircea şi Mahometcea, unde a zidit cunoscutul conac în vechiul stil românesc”, astăzi comuna Valu lui Traian, după cum consemnează criticul de artă Doina Păuleanu în cartea „Constanţa - Spectacolul modernităţii târzii 1878-1928“.
 

 
A fost de trei ori prefect al Constanţei, la începutul secolului XX, şi tot de trei ori senator de Constanţa. Ziarele vremii consemnau faptul că, la Hasancea, Pariano a pus bazele celei mai frumoase gospodării agricole dobrogene, care a devenit ulterior obiect de studiu pentru studenţii Şcolii Superioare de Medicină Veterinară din Bucureşti.
 
 
Mare iubitor de artă, în special pictură şi sculptură, Pariano este, în acelaşi timp, un militant pentru drepturile politice ale dobrogenilor, semnând articole în publicaţia „Farul”, care îi atrag critici şi laude puternice. Pe 15 ianuarie 1930, ziarul „Dacia” anunţa: „S-a stins un pionier... Unul dintre pionierii românismului în Dobrogea, Constantin Pariano. […] În Dobrogea a fost un luptător convins al acordării drepturilor politice locuitorilor băştinaşi, luptând alături de Ioan N. Roman şi de defunctul Ion Bănescu - în care scop a luat fiinţă ziarul «Drapelul», de sub conducerea dlui Roman”.
 
Vă prezentăm mai jos un fragment din manifestul publicat în nr. 2 al „Analelor Dobrogei”, care pare mai actual ca niciodată, cu toate că este datat acum aproape 100 de ani.
 
Merită să-l citiţi în varianta integrală, AICI

 
„În Dobrogea numai ură de clasă n-avea de ce să fie, pentru că toţi au venit aici fiecare cu meseria şi capitalul lui, în scopul de a naţionaliza provincia şi a se ridica şi ei prin întrecere la muncă.
Nimeni aici n-a fost iobag. Toţi au muncit de capul lor şi pentru dânşii, în pământurile lor. Comercianţii şi-au făcut negoţul cum l-au înţeles. Meseriaşii erau şi sunt destul de căutaţi. Iar muncitorii manuali au impus preţurile pe care le-au vrut, ca în orice localitate lipsită de braţe.
Atunci ce noimă au la noi propagandele acelea îndârjite şi afiliaţiunile Ia socialism şi bolşevism, care deşi prezentate sub forme deosebite, ajung la acelaşi rezultat: aservirea desăvârşită a cetăţeanului la Stat?
Ce să mai fie şi frământările acestea, în care toţi cer şi nimeni nu dă nimic, toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte?
Datinile strămoşeşti s-au uitat. Moravurile şi portul naţional s-au înstrăinat. De limba noastră ne e ruşine. De muncă avem spaimă. Şi numai câştigului ne închinăm.
Câte mame se mai ocupă astăzi de casă şi de educaţia solidă a copiilor lor? Ce pot învăţa aceştia în nişte scoli cu programa nefolositoare şi de la nişte suplinitori cari, în mare parte, ei singuri nu ştiu şi nu cred în nimic? Cum să se mai înmulţească populaţia, când avorturile trec drept iscusinţă şi boalele neîngrijite drept fatalităţi?
Speram într-o îndreptare; dar nu văd cine ar putea opri aceste porniri, când puţinele virtuţi şi valori ce ne-au mai rămas se ţin în umbră.
Ţara e încă bogată, dar incapabilă a se reface prin ea însăşi, pentru că dintr-o populaţie muncitoare, cinstită, sobră şi supusă, s-a făcut alta, plină de toate poftele. Parte din ea ar vrea să muncească, dar nu poate lupta contra îngrădirilor neghioabe ce i se pun. Parte ar vrea să rămâie cinstită, dar necinstiţii o îneacă.
Dacă aceasta a fost intenţiunea ariviştilor de ieri şi de azi, se pot lăuda că au izbutit peste aşteptări. Sărbătorească şi laurii cât vor, dar să nu arunce vina pe războiu. Războiu a avut toată lumea, dar fiecare a îngrijit să-i micşoreze urmările. Numai Ia noi ele sporesc şi pe timp de pace”.
 

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale.
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale
 
Citeşte şi:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanţa lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 

#citeşteDobrogea Cum era tratat românul când venea în „musafârlâc“ la tătar. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • munteanu mircea "mongolul" 16 Oct, 2018 11:49 Felicitari!