Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:52 19 07 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „Istoria Moscheii Carol I“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

12 Jul, 2019 00:00 941 Marime text
Considerată drept un puternic semnal de alarmă asupra sorţii învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice din România, academicianul Petre T. Frangopol a strecurat în câteva dintre volumele integralei „Mediocritate şi excelenţă. O radiografie a ştiinţei şi învăţământului din România” crâmpeie din copilăria sa constănţeană.
 

 
Un exemplu în acest sens descoperim în volumul IV, în care găseşte de cuviinţă să menţioneze importanţa albumului de artă realizat de dr. Doina Păuleanu în colaborare cu regretatul dr. Virgil Coman, fost director al Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale.
 
„Este vorba despre un album de artă, Moscheea Regală «Carol I» Constanţa 1910-2010, Ex Ponto, Constanţa, 196 pag., editat în condiţii grafice de excepţie la Ankara, de către Muftiatul Cultului Musulman din România. Volumul a fost lansat la 1 iunie 2010 în cadrul festivităţilor oficiale ce au avut loc la Moscheea Regală «Carol I» prilejuite de sărbătorirea celor 100 de ani ce au trecut de la punerea pietrei de temelie a lăcaşului de cult în ziua de 24 iunie 1910. (...) Inaugurat trei ani mai târziu, la 31 mai 1913, în prezenţa Regelui Carol I, acest edificiu religios a devenit un simbol al credincioşilor musulmani din România.
 

Mărturii foto-documentare

 
Autorii albumului ne prezintă într-o documentaţie exhaustivă şi, de cele mai multe ori inedită, imagini şi documente legate de acest monument de arhitectură, în mai mult de jumătate din cuprinsul volumului. Fotografiile de epocă ale Pieţei Ovidiu atestă frumuseţea arhitectonică de ansamblu a acesteia care, împreună cu detaliile exterioare şi interioare ale Moscheii Regale, din această zonă, copleşesc şi te trimit cu gândul la eforturile a mai multor generaţii de edili ai oraşului care au contribuit cu grijă şi răspundere la crearea unui farmec inconfundabil al oraşului vechi. Acest volum cu fotografii de o calitate artistică deosebită este fascinant, din el răzbate viaţa de odinioară a unei societăţi cosmopolite, interconfesionale şi multiculturale. Iar un băştinaş, ca semnatarul acestor rânduri, vede în fotografiile superbe Catedrala «Sf Apostoli Petru şi Pavel», bisericile catolică şi bulgară, la 100 de metri de Moschee, iar în planul apropiat din spatele Pieţei Ovidiu îşi aminteşte de existenţa a două sinagogi, a bisericii greceşti şi a celei armeneşti. Toate într-un perimetru foarte restrâns.
 
La iniţiativa Regelui Carol I şi din fondurile Guvernului României, s-a luat hotărârea construirii acestei moschei pe locul altui edificiu religios musulman construit sub stăpânirea turcească, numit Geamia Mahmudie. Planurile au fost făcute de arhitectul Victor Ştefănescu, ce avea o solidă formaţie profesională dobândită în Franţa, bine-cunoscut Regelui Carol I, fiindcă fusese unul dintre arhitecţii Expoziţiei Naţionale din 1906 care marca 40 de ani de la sosirea sa în România. La această expoziţie, fiecare provincie istorică îşi prezenta obiectele de cultură şi civilizaţie reprezentative într-o clădire special amenajată.
 
Clădirea Dobrogei avea forma unei moschei concepute de arhitectul Victor Ştefănescu. Pentru proiectul Moscheii Regale de la Constanţa, arhitectul Ştefănescu s-a documentat la Istanbul, unde a căutat să înţeleagă structura unui edificiu religios islamic alcătuit dintr-o sală de rugăciune centrală, care se află sub cupola centrală. Aceasta defineşte edificiul cultului musulman, iar în sala de rugăciune intră numai bărbaţii.
 
Femeile au rezervat alt spaţiu de rugăciune, de obicei, la etaj. Geamiile (moscheile) nu au icoane, dar au un loc pe peretele central, de fapt o adâncitură în perete, care este în fond un altar orientat spre Mecca, locul sacru al Islamului. Într-o Geamie mai există şi o construcţie pentru predicator care se numeşte minber, aceasta, în Moscheea Regală, provine din vechea Geamie Mahmudie care era amplasată pe acelaşi loc.
 
Arhitectul Ştefănescu a fost ajutat la construcţia cupolei şi a minaretului de marele inginer constructor Gogu Constantinescu, venit special de la Londra unde se stabilise. Minaretul este realizat în întregime din beton armat, o noutate tehnologică majoră a epocii, iar de la înălţimea sa, muezinul rosteşte de cinci ori pe zi chemarea la rugăciune a credincioşilor musulmani.
 
În această moschee se află un covor de mari dimensiuni (44m x 15m) adus de la insula Ada Kaleh (în prezent sub apele Dunării, urmare construcţiei Hidrocentralei Porţile de Fier). În album sunt reproduse numeroase documente inedite găsite în arhivele româneşti şi turceşti, inclusiv copia celui care a fost zidit la temelia Moscheii Regale, necunoscut până astăzi, care include planuri ale Kiustengeului (denumirea otomană a Constanţei înainte de 1878), aspecte din timpul construcţiei, modul cum a decurs ceremonia inaugurală şi fotografiile medaliei „Megedia“ oferite de sultanul Mahomed al V-lea şi a ceasului dăruit de regele Carol I arhitectului Victor Ştefănescu cu acest prilej”.
 
Citește și:
 
#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii