#citeşteDobrogea: 117 ani de la naşterea scriitorului Grigore Sălceanu. Biblioteca „I.N. Roman“ deține câteva manuscrise şi fotografii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:36 19 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea 117 ani de la naşterea scriitorului Grigore Sălceanu. Biblioteca „I.N. Roman“ deține câteva manuscrise şi fotografii

ro

23 Apr, 2018 00:00 515 Marime text

Grigore Sălceanu se naşte la 23 aprilie 1901, la Galaţi, în familia meseriaşului Nicolae Sălceanu, primele clase secundare efectuându-le la Liceul „Vasile Alecsandri“ din Galaţi, apoi la Liceul „Spiru Haret“ din Tulcea. În cursul superior trece la Liceul „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa.

 

În 1922 se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie - Universitatea din Bucureşti, avându-i ca profesori de limbă şi literatură franceză pe Charles Drouhet şi Joseph Charles. În timpul facultăţii frecventează cenaclul literar condus de Mihail Dragomirescu. Şi-a desăvârşit studiile la Paris, la Sorbona, urmând cursurile profesorilor Gustave Michaud, Daniel Mornet, André Le Breton, Ferdinand Brunot.


Întors la Constanţa, este numit profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân“, unde fusese elev, şi este titularul Catedrei de limbă franceză. În 1936 întemeiază la Constanţa cenaclul literar pe care-l conduce 20 de ani, îndrumând tinerele talente dobrogene. Colaborează la „Analele Dobrogei“, „Convorbiri literari“, Ritmul vremii“, „Salonul literar“, „Făt Frumos, „Universul literar“ etc.

 

Pentru traducerile din lirica franceză primeşte „Premiul de poezie al Institutului de literatură“ în 1925, apoi, în 1934, pentru poemul Bairamdede, este răsplătit cu premiul de poezie „Ioan N. Roman“ în 1934, iar pentru poemul Fata de împărat, în 1943, primeşte premiul de poezie „Adamachi“, decernat de Academia Română. A fost decorat la 20 aprilie 1971 cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului“, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român.

 

Grigore Sălceanu este cunoscut şi ca dramaturg, două dintre piesele sale cu subiect de istorie literară fiind puse în scenă: „Ovidius“ - cu prilejul sărbătoririi bimileniului Ovidiu şi „Hyperion“ - viaţa romanţată a luceafărului poeziei româneşti, Mihail Eminescu, jucată cu prilejul comemorării sale.

 

Şi apropo de Eminescu, Grigore Sălceanu a tradus în limba franceză poemul „Luceafărul“ şi poeziile populare „Mioriţa“ şi „Meşterul Manole“.

De asemenea, a mai tradus din limba franceză în română poemele „Omul şi marea“, de Charles Baudelaire, „Napoleon II“, de Victor Hugo, şi „Nevermore“, de Paul Verlaine.

 

Biblioteca Judeţeană Constanţa deţine manuscrisele câtorva dintre piesele de teatru semnate de Grigore Sălceanu: „Casa din deal“ (dramă), „Ţara vânturilor“, „Turnul de rubin“ (feerie dramatică), „Decebal“ (dramă), „Ovidius“ (tragedie), „Tropaeum Traiani“ (dramă), donate bibliotecii de către Constanţa Sălceanu, soţia profesorului şi scriitorului. Printre exponate se numără şi câteva fotografii alb-negru, care îl prezintă pe omul de cultură Grigore Sălceanu în diverse ipostaze.

 

Volume de versuri:

Flori de mare (1928)

Fierbea azi-noapte marea (1933)

Basmul Smeilor (poeme feerice) (1934)

Feerie (1936)

Nopţi pontice (1937)

Fata de împărat (1941)

Poemul creaţiunii (1942)

 

Dramaturgie:

Ovidius, (tragedie în cinci acte)

Tropaeum Traiani (dramă în versuri)

Ambele piese au fost jucate pe scena Teatrului Dramatic din Constanţa.

Decebal (piesă în versuri)

Turnul de rubin (piesă în proză)

Ţara vânturilor (piesă în proză)

 

Sursă text: „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească“, de Constanţa Călinescu

Ti-a placut articolul?

Comentarii