Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:52 16 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din noul an bisericesc Azi nu se aprinde focul în casă şi se împart ofrande săracilor

ro

08 Sep, 2014 00:00 2221 Marime text
Azi, 8 septembrie, întreaga creştinătate celebrează cu mare bucurie Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare importantă din cursul noului an bisericesc, care a început pe 1 septembrie. Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică (21 noiembrie), Bunavestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
 
Prăznuirea Naşterii Fecioarei Maria este cunoscută în tradiţia populară ca Sfânta Maria Mică şi a fost rânduită în a opta zi din anul nou bisericesc, iar cifra opt reprezintă simbolul veşniciei, al vieţii fără de sfârşit. Numele de Maria este cel mai popular prenume feminin, întâlnit pe toate continentele. Larga răspândire a veneratului nume este în legătură directă cu personajul biblic. În ziua următoare, pe 9 septembrie, creştinii îi prăznuiesc pe Drepţii Dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana. În Noul Testament nu regăsim amănunte referitoare la evenimentul Naşterii Maicii Domnului. În schimb, informaţii numeroase despre originea şi copilăria Fecioarei Maria sunt relatate în evanghelii, în special în Protoevanghelia lui Iacov, care datează din secolul al II-lea.

 Naşterea Fecioarei Maria, petrecută în mod miraculos

Părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana, erau oameni cu credinţă în Dumnezeu. Timp de 20 de ani, ei au dus o viaţă nepătată, dar sufereau că, deşi erau trecuţi de prima tinereţe, casa lor nu a fost binecuvântată cu un prunc. În rugăciunile tainice, de zi cu zi, Ioachim şi Ana îl rugau pe Dumnezeu să le împlinească dorinţa. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi de semenii lor. În acea vreme, despre familiile care nu aveau urmaşi se spunea că erau blestemate. Mai mult, documentele care semnalează aspecte din viaţa Maicii Domnului menţionează că, atunci când Ioachim şi Ana au împlinit 50 de ani de căsătorie, au mers la templu să ducă o jertfă, care se împlinea după Legea Veche. Cu acest prilej, Ioachim şi Ana au fost umiliţi de Marele Preot al Templului, care le-a refuzat public jertfa, numindu-i blestemaţi. Totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au resemnat şi erau convinşi că Dumnezeu le va asculta rugăciunile şi le va binecuvânta casa cu un prunc. După umilinţa suferită în public, Ioachim şi Ana au hotărât să-L implore din nou pe Dumnezeu să devină părinţi şi să le dăruiască un copil sănătos. La scurt timp, Arhanghelul Gavriil s-a arătat pe rând celor doi soţi, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată de Dumnezeu. Ioachim a aflat primul că Tatăl Ceresc le-a împlinit dorinţa şi că vor avea un prunc. Apoi, a fost vestită Ana: „Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria.“ Şi tot Arhanghelul Gavriil le-a mai spus: „Acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu.“ Pentru a-i mulţumi Tatălui Ceresc pentru milostenia pe care le-a arătat-o, când Maria a împlinit vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana şi-au împlinit promisiunea: au dus copila la templu, fiind consacrată serviciului religios, timp de 12 ani.

 Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate

În jurul acestei sărbători, s-a împletit o salbă de tradiţii care s-au transmis din generaţie în generaţie. De-a lungul secolelor, moşii şi strămoşii noştri le-au respectat fiind convinşi că, împlinind aceste tradiţii ei vor fi mai sănătoşi, vor avea spor în munca lor, iar în gospodăriile lor se va aduna belşugul. În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului. Membrii familiei se roagă Maicii Domnului să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu roadele recoltei din acel an. În tradiţia populară intervalul, 7 - 9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre“ sau „Cercurile Sfintei Mării“. De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi drepţilor părinţi Ioachim şi Ana, pentru „dezlegarea uşoară a pântecului“.

 Se împart ofrande săracilor

 Tradiţia spune că aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, însoţite de fapte bune: acum se împart ofrande săracilor: struguri, nuci, pâine preparată în casă, pentru ca în familia respectivă să se adune sporul până la recolta viitoare, iar membrii familiei să fie sănătoşi.

 Nu se prepară mâncare gătită

 Potrivit tradiţiei, îndeosebi în zonele rurale, se ţine seama de o veche datină: pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră şi, în următoarele două zile, nu prepară mâncare gătită. Se crede că bărbaţii care încalcă această tradiţie se vor răni, iar femeile se vor confrunta şi ele cu diferite necazuri: li se arde mâncarea pe foc sau, şi mai rău, cratiţa cu mâncare se răstoarnă peste copii, provocându-le arsuri. La sate, mamele respectă cu sfinţenie această tradiţie; se crede că, în acest mod, mamele îşi apără copiii de nenorociri, de arsuri şi de răceli. Totodată, există riscul ca stăpânii casei care nu ţin seama de obiceiurile strămoşeşti să se îmbolnăvească de boli care să-i lase infirmi sau să aibă parte de pagube însemnate.

 Hotar astronomic dintre două anotimpuri

În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre două anotimpuri - sfârşitul verii şi începutul toamnei. Rândunelele pleacă spre ţări cu climă caldă, în timp ce şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de schimbarea vremii, care se răceşte. De la această dată, în mediul rural se dă startul pentru începerea lucrărilor agricole de toamnă. În acelaşi timp, începe semănatul grâului, secarei şi orzului. Tradiţia spune că, în localitatea în care lucrările agricole încep a doua zi după praznicul Naşterii Maicii Domnului, vor fi recolte bogate şi se va aduna sporul în casele tuturor gospodarilor. În ziua acestui praznic împărătesc, gospodinele trebuie să respecte sărbătoarea: să nu spele rufe şi să nu măture prin gospodărie, pentru a ţine departe de casă orice rău. De acum începe culesul legumelor, se evaluează recolta, se culeg şi ultimele plante şi fructe de leac. Pentru efectele lor terapeutice, aceste leacuri vor fi păstrate în farmacia casei.

 De astăzi începe culesul viilor şi se bat nucii

 Praznicului de astăzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară. Pentru ca nucul să rodească şi în anul viitor, nucul se bate şi se adună nucile căzute. Familiile care respectă ritualul vor avea, cu siguranţă, o recoltă de nuci bogată şi în anul viitor. În această zi, bărbaţii pun la păstrare pălăriile până la praznicul Sfântului Gheorghe, în primăvara anului viitor, iar în locul lor, vor purta căciuli.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii