Mare sărbătoare pentru creștini 8 septembrie - Nașterea Maicii Domnului. Ce nu ai voie să faci în această zi sfântă

• Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor și ca Sfânta Maria Mică, este prima sărbătoare mare a anului bisericesc (anul bisericesc începe la 1 septembrie) și se sărbătorește pe data de 8 septembrie atât de către biserica ortodoxă cât și de cea catolică.

 
Cu toate că în Noul Testament nu se relatează acest eveniment, el este prezentat de alte surse dintre care cea mai importantă este Protoevanghelia lui Iacob, carte apocrifă care a fost scrisă în jurul anului 145 și relatează originea și copilăria fecioarei Maria. Conform acesteia, Maria a avut o descendență atât împărătească, cât și preoțească: tatăl ei, Ioachim, provenea din seminția lui Iuda, urmaș al regelui David, iar mama, Ana.
 
Praznicul Nașterii Maicii Domnului ocupă un loc special în calendarul bisericesc, fiind serbat la începutul toamnei, adică în vremea roadelor pământului, în prima lună a anului bisericesc.
 
Acum toate au început să se înnoiască şi să se descopere în locul „umbrelor”, a prefigurărilor vechi-testamentare, adevărul și realitatea lor.
 
Septembrie este şi prima lună şi începutul anului bisericiesc, cea în care au primit început şi cele ale noastre, lucru pe care îl prăznuim astăzi.
 
Sfânta Fecioară Maria a fost aleasă din veac de Dumnezeu pentru mântuirea umanităţii căzute în Adam.
 
Alegerea Preacuratei Fecioare pleacă de la Set şi continuă până la împăratul şi profetul David şi apoi, prin urmaşii acestuia, până la Ioachim şi Ana din casa şi spiţa lui David, care erau fără copii, dar convieţuiau în cuminţenie fiind superiori în virtute tuturor celor ce-şi raportau la David nobleţea neamului şi a purtării lor.
 
În acest sens, Sf. Grigorie Palama spune că dintre copiii lui Adam a fost ales de către Dumnezeu minunatul Set, care prin podoaba purtărilor, buna rânduială a simţirilor şi bunăcuviinţa virtuţilor s-a arătat un „cer însufleţit” şi de aceea a dobândit alegerea din care avea să odrăslească Fecioara Maria – „car al lui Dumnezeu suprafiinţial”, ca să-i recheme pe oameni la înfierea cerească.
 

Slujba sărbătorii

 
În seara praznicului, se ține Vecernia care conține trei citiri din Vechiul Testament care au trimiteri la Noul Testament, potrivit orthodoxwiki.org. Prima este din Cartea Facerii 28,10-17, despre scara lui Iacov care unește cerul cu pământul și care duce cu gândul la unirea omului cu Dumnezeu care se realizează cel mai deplin și mai perfect în Maria, Maica lui Dumnezeu: "Cât de înfricoșător este locul acesta! Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!" (Facere 28, 17). A doua este din Cartea lui Iezechiel 43,27-44,4: viziunea templului cu ușa spre răsărit închisă întotdeauna și plină de slava lui Dumnezeu și care o simbolizează pe Maica Domnului. Iar a treia este din Cartea Pildelor lui Solomon 9,1-11: și aici Maria este considerată "casa" pe care Înțelepciunea Divină și-a construit-o sieși.
 
Uneori se ține Utrenia în dimineața praznicului. Evanghelia Utreniei este din Luca 1;39-49, 56. Această citire este valabilă la toate praznicele Maicii Domnului și include și Cântarea Maicii Domnului: "Mărește suflete al meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile..."
 
Citirea Apostolului de la Sfânta Liturghie din ziua praznicului este din Filipeni 2,5-11 și vorbește despre "Hristos Iisus Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce." Citirea din Evanghelie este din Luca 10,38-42 și 11,27-28 citite împreună; de asemenea, această citire este prezentă la toate praznicele Maicii Domnului. În ea, Domnul spune: "binecuvântați sunt aceia care aud Cuvântul Domnului și îl păstrează în inima lor!"
 
 

Ce trebuie să faci şi ce nu ai voie să faci de Sfânta Maria Mică

 
În jurul acestei sărbători, de sute de ani, s-au transmis numeroase tradiţii din generaţie în generaţie. Potrivit datinii, în dimineaţa sărbătorii se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului. Membrii familiei se roagă Fecioarei Maria să le dăruiască sănătate şi să îi binecuvânteze. De asemenea, pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile. Pentru a ţine departe de casă orice rău, în ziua sărbătorii, ca de altfel ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe şi nu se face curăţenie în casă.
 
Creştinii sunt îndrumaţi să se ducă la biserică cu pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, aceste ofrande se împart copiilor şi săracilor, pentru ca familia respectivă să fie sănătoasă şi să trăiască în armonie. Cu precădere în lumea satelor, se respectă cu sfinţenie un ritual, şi anume: în ziua praznicului, mamele nu lasă pe foc oale cu mâncare. Conform tradiţiei, respectând acest obicei, mamele îşi apără copiii de accidente casnice.
 
De asemenea, în tradiţia populară, intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub numele de „zilele sacre“ sau „cercurile Sfintei Mării“. De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage în aceste zile. În popor se spune că în această zi vor fi ascultate şi rugăciunile femeilor care vor să aibă copii. Şi cei care îşi doresc să se căsătorească se pot ruga Maicii Domnului astăzi, ca să-şi găsească perechea potrivită.
 
Sărbătoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului şi al orzului.