Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:57 21 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Apele Române pierd un teren pe strada Ion Rațiu, din Constanța, pe care îl revendică drept faleză! Ce spune Tribunalul Constanța (MOTIVARE)

ro

14 Jul, 2023 18:00 2281 Marime text
Faleză Nord - sursa foto: Primăria Constanța
  • La mijloc este un teren de 500 de metri pătrați situat pe strada Ion Rațiu, lângă PA5, lot 3, suprafața făcând parte din terenurile vizate de Dosarul Retrocedărilor din Constanța.
  • Litigiul se poartă în dosarul cu indicativul 10426/212/2020, în care ANAR-ABADL și Statul Român se judecă în contradictoriu cu Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța, Tănase Cușu fiind intervenient.
  • „Faleza  litoralului românesc aferentă loc. Constanţa se afla în posesia pârâtei Municipiul Constanţa, care a intabulat în favoarea sa dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de 500 mp, reprezentând faleza litoralului românesc“, au spus reprezentanții Apelor Române.
  • „Tribunalul consideră că terenul în litigiu nu poate fi calificat ca faleză a mării, în sensul pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996, de vreme ce nu constituie ţărmul mării, între acesta şi mare interpunându-se o plajă, precum şi un drum, astfel cum rezultă cu deplină claritate din raportul de expertiză judiciară în specialitatea geomorfologie efectuat în cauză“, au arătat judecătorii de la Tribunal.
„Nu orice teren abrupt sau doar în pantă, aflat în vecinătatea mării, este o faleză“ – este explicația Tribunalului Constanța într-unul dintre procesele deschise de Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral pentru recuperarea unor terenuri pe care le consideră plajă ori faleză.
 
La mijloc este un teren de 500 de metri pătrați situat pe strada Ion Rațiu, lângă PA5, lot 3, suprafața făcând parte din terenurile vizate de Dosarul Retrocedărilor din Constanța.
 
Ca urmare a deciziei definitive din dosar, terenul a fost recuperat de la Holland Development Group SA și trecut în domeniul privat al Municipiului Constanța prin HCL 249/25.06.2019.
 
Litigiul se poartă în dosarul cu indicativul 10426/212/2020, în care ANAR-ABADL și Statul Român se judecă în contradictoriu cu Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța, Tănase Cușu fiind intervenient.
 
Prin hotărârea primei instanțe, acțiunea în revendicare a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală.
 
Decizia a fost atacată la Curtea de Apel atât de către Apele Române, cât și de către Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
 
În motivarea instanței se arată că „terenul în litigiu a făcut obiectul atribuirii în temeiul Legii nr. 10/2001, prin Dispoziţia de primar nr. 3332/09.12.2003 poziţia nr. 2, figurând apoi în patrimoniul SC Holland Development Group SA. Apoi, terenul a făcut obiectul Deciziei penale nr. 32/2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul penal nr. 6536/2/2008, în sensul revenirii în domeniul public ori privat al Unităţii administrativ teritoriale Mun.Constanţa. În prezent, terenul este inventariat în domeniul privat la #### ######### ####### H.C.L. nr. 249/25.06.2019 anexa nr. 6“
 
Reprezentanții ANAR-ABADL au susținut că „faleza  litoralului românesc aferentă loc. Constanţa se afla în posesia pârâtei Municipiul Constanţa, care a intabulat în favoarea sa dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de 500 mp, reprezentând faleza litoralului românesc“.
 
Judecătorii au respins însă acțiunea în revendicare.

La Tribunal, dosarul s-a aflat în atenția completului prezidat, potrivit surselor noastre, de magistratul Delia Gherasim.
 
Nu orice teren abrupt sau în pantă de lângă mare este o faleză
 
În motivarea Hotărârii 1633/2023 prin care a fost respinsă acțiunea, judecătorii au arătat că „aspectul de care depinde admiterea acţiunii în revendicare este dovedirea de către reclamantă, precum şi de către intervenientul Statul român, a apartenenţei terenului revendicat la domeniul public al statului, fie ca «faleză a mării», în sensul pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996, fie ca faleză care este «în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 metri în spatele crestei falezei», în sensul art. 6 alin. (2) lit. d) din OUG nr. 202/2002“.
 
În continuare, judecătorii au spus că „aşadar, faleza mării este, în accepţiunea pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996, o formă de ţărm al mării, constând în ţărmul înalt format prin eroziunea provocată de mare. Acesta se deosebeşte astfel de plajă, care este un ţărm nisipos având aceeaşi altitudine cu nivelul mării în locul de contact cu aceasta, precum şi de alte forme de ţărm care nu implică o diferenţă semnificativă de nivel între mare şi uscatul adiacent“.
 
„Rezultă astfel că, în accepţiunea analizată, nu orice teren abrupt sau doar în pantă, aflat în vecinătatea mării, este o faleză“, potrivit instanței de judecată.
 
„Nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996 nici un teren stâncos, chiar având contact cu marea, care nu s-a format prin acţiunea erozivă a acesteia, şi nici un teren aflat în pantă care nu constituie ţărmul mării, chiar dacă este situat în zona ţărmului. În acelaşi sens, nu este faleză nici măcar o «fostă faleză», devenită astfel în urma unei schimbări în acţiunea curenţilor marini sau a unor lucrări hidrografice, fie de îndiguire, fie prin care s-a creat, între ea şi mare, o plajă artificială sau un alt tip de uscat, cu păstrarea diferenţei de nivel, întrucât aceasta nu mai este un «mal», deci o formă de ţărm al mării, chiar dacă este abruptă şi a rezultat cândva prin acţiunea erozivă a mării“, conform hotărârii instanței.
 
„Terenul în litigiu nu poate fi calificat ca faleză a mării“
 
„Tribunalul consideră că terenul în litigiu nu poate fi calificat ca faleză a mării, în sensul pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996, de vreme ce nu constituie ţărmul mării, între acesta şi mare interpunându-se o plajă, precum şi un drum, astfel cum rezultă cu deplină claritate din raportul de expertiză judiciară în specialitatea geomorfologie efectuat în cauză“, au arătat judecătorii de la Tribunal.
 
Judecătorii au explicat de asemenea că, „în condiţiile în care între terenul revendicat şi proprietatea publică a statului, respectiv plaja, se situează cele trei terenuri menţionate, despre care nu s-a făcut dovada că aparţin domeniului public al statului, trebuie concluzionat că terenul revendicat nu constituie domeniu public al statului în sensul art. 6 alin. (2) lit. d) din OUG nr. 202/2002, pentru că nu se află în contact nici cu marea, nici cu proprietatea publică a statului“.
 
„În aceste condiţii, reclamanta, precum şi intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu au dovedit că terenul revendicat constituie sau cel puţin cuprinde o porţiune care reprezintă faleză a mării, respectiv domeniu public al statului, astfel încât se impune admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a intervenientului cu consecinţa respingerii acţiunii în revendicare ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă“.
 
Așa cum am precizat anterior, decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel, dosarul fiind recent înregistrat pe rolul Secției I Civile.
 
Cazul va fi repartizat aleatoriu unui complet de judecată, urmând să fie stabilit și primul termen în apel.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Tribunalul Constanța a decis Apele Române pierd procesul pentru aproape 3.000 de metri pătrați de plajă din Agigea! (MINUTA)
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii