Dosarul „Retrocedărilor” – Recurs în casație la ÎCCJ. Mazăre, Constantinescu și alți zeci de inculpați, printre părți
Dosarul „Retrocedărilor” – Recurs în casație la ÎCCJ. Mazăre, Constantinescu și alți zeci de inculpați,


Cine sunt părțile implicate
În dosar figurează ca părți importante:
-
SC APV Media Turism SA, SC Nisipuri SA, și SC Pomacost SA – companii reclamante (intimate)
-
Mai multe persoane, dintre care notabile:
-
Radu Ștefan Mazăre – fost primar al Municipiului Constanța
-
Nicușor Daniel Constantinescu – fost președinte al CJ Constanța, recurent în casație
-
Constantin Racu, Daniel Ene, Dan Miron, Răsvan Mircea Tudorache – recurenți în casație
-
Alte persoane condamnate definitiv în dosar: Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Bogdan Ghițulescu, Aurel Jean Andrei, printre alții
-
Unități administrativ-teritoriale acționate ca părți vatamate: Municipiul Constanța, Orașul Năvodari, Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Local Constanța
-
SC Fin.Co.Ge.R.O Imobiliare SRL – petent
-
Context și antecedente
În dosarul retrocedărilor ilegale din Constanța, fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat
Decizia a fost pronunțată de instanța supremă în februarie 2019, după o lungă perioadă de procese. Condamnarea a fost dată în urma atribuirii ilegale a unor plaje și faleze din Constanța, cauzând un prejudiciu estimat la 114 milioane de euro.
Ce urmează în dosar
La momentul actual, cauza se află la filtru – o etapă premergătoare stabilirii primului termen de recurs în casație. Instanța urmează să analizeze admisibilitatea recursurilor formulate de inculpați precum Constantinescu, Racu, Ene, Miron, Tudorache și să decidă dacă se admite pentru judecare. În funcție de această decizie, ÎCCJ va programa un termen în ședință publică.
Un eventual recurs de succes ar putea duce fie la rejudecarea dosarului, fie la anularea unor pedepse impuse, având implicații majore pentru condamnați și repercusiuni asupra recuperării bunurilor retrocedate ilegal. Prin includerea autorităților publice – Municipiul Constanța, Primăria Năvodari, Ministerul Finanțelor –, dosarul capătă o miză largă, vizând interesul public și reparația prejudiciilor suferite de cetățeni.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Acționarii JT Grup Oil SA au adoptat mai multe hotărâri. Una dintre ele vizează un împrumut considerabil
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp