Strigătul de disperare al unei mame, înecat în hățișul birocrației Malurile Lacului Siutghiol se prăbușesc în gunoaie, în timp ce instituțiile statului își pasează vina. Un vid juridic absurd

• Dincolo de peisajul dezolant, adevărata dramă este cea a comunității, personificată de strigătul de disperare al unei mame care locuiește în zonă
• „Locuiesc în zonă, am doi copii mici și există pericolul ca aceștia să se accidenteze”
• Redacția ZIUA de Constanța a intrat în posesia documentelor oficiale emise de autorități în urma acestei sesizări, iar răspunsurile conturează un absurd kafkian

 
O porțiune întinsă din malul Lacului Siutghiol, situată în stațiunea Mamaia (zona numărului 483, ca punct de reper blocurile Moonlight), a fost abandonată într-un haos ecologic și structural de o gravitate extremă. În timp ce apa s-a transformat într-un focar de reziduuri care distrug flora și fauna, malurile se surpă bucată cu bucată, devenind invizibile pe alocuri și transformând întreaga zonă într-o capcană mortală.
 
Dincolo de peisajul dezolant, adevărata dramă este cea a comunității, personificată de strigătul de disperare al unei mame care locuiește în zonă. Aceasta a încercat, prin zeci de memorii și apeluri telefonice, să determine autoritățile să intervină înainte de a se produce o tragedie. Răspunsul statului român? O demonstrație cinică de „pasare a responsabilității” între instituții, ascunse în spatele unei ambiguități juridice revoltătoare.


 
„Am doi copii mici și există pericolul să se accidenteze”.
 
Realitatea dură de la firul ierbii. O sesizare sfâșietoare trimisă de o locuitoare a zonei direct către instituțiile de mediu și gospodărire a apelor zugrăvește o realitate pe care autoritățile refuză să o vadă de la birouri: 
„Vă scriu pentru a vă aduce la cunoștință faptul că există o porțiune a lacului Siutghiol care necesită a fi curățată și consolidată. Există foarte multe reziduuri în apă, de toate felurile, care afectează flora și fauna acestui lac. De asemenea, malul lacului necesită a fi consolidat, întrucât este inexistent pe alocuri și reprezintă un real pericol. Locuiesc în zonă, am doi copii mici și există pericolul ca aceștia să se accidenteze”, se arată în plângerea redactată cu o profundă îngrijorare.
 
Femeia a indicat drept contraexemplu pozitiv zona unui complex rezidențial învecinat, unde malul a fost amenajat exemplar, demonstrând că „se poate face dacă există interes”. Însă, pentru restul falezei publice, interesul instituțional s-a oprit la ușa hârțogăriei. Purtată pe drumuri și trimisă telefonic de la o instituție la alta, cetățeana a fost redirecționată la un moment dat chiar către o firmă privată (Master Fishing SRL), doar pentru a i se comunica la fel de sec: „Noi răspundem doar de o bucățică din Palazu, care este oricum închisă publicului”.
 

Cercul vicios: Nimeni nu este responsabil
 
Redacția ZIUA de Constanța a intrat în posesia documentelor oficiale emise de autorități în urma acestei sesizări, iar răspunsurile conturează un absurd kafkian. Fiecare instituție confirmă, politicos, că problema există, dar ridică din umeri și indică spre vecini:

• Primăria Municipiului Constanța (prin Direcția Servicii Publice) a răspun rapid, printr-o adresă semnată în mai 2025, informând scurt: „Lacul Siutghiol nu se află în administrarea instituției noastre”.
• Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL), prin semnătura directorului Stelică Hagi, a oferit un răspuns similar, dar indicând instituția care ar avea atribuții: „Dreptul de administrare al lacului Siutghiol revine Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA). Vă rugăm să vă adresați autorității în administrarea căreia se află lacul”. 
• Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) (prin Direcția Politici și Inspecții Maritime) a mers la fața locului, a întocmit un „raport de control pe uscat”, a confirmat dezastrul, dar a invocat neputința bugetară: „Suprafața perimetrală a lacului Siutghiol, formată din borduri de beton, nu este în administrarea (inventarul) ANPA și ca urmare nu putem angaja cheltuieli din bugetul instituției pentru reabilitarea acestora”. 

 
Primăria și ABADL au fost deposedate de dreptul de administrare
 
Deși opinia publică tinde adesea să asocieze curățenia și reparațiile din stațiunea Mamaia cu Primăria sau cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL), legislația actuală interzice în mod expres acestor două entități să efectueze lucrări pe malurile Lacului Siutghiol. Conform documentelor oficiale, competențele sunt clar delimitate, eliminând orice obligație juridică din partea celor două instituții locale.  Ieșirea totală din ecuație a Primăriei și a ABADL este consecința directă a unui proces de lungă durată, tranșat definitiv de magistrați. Prin Sentința civilă nr. 3580/2016 a Curții de Apel București, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 2483/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), s-a dispus că dreptul exclusiv de administrare al lacului Siutghiol revine Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA).
 
Ulterior, Guvernul a emis HG nr. 879/2022, oficializând radierea lacului din inventarul Ministerului Mediului (prin ABADL) și trecerea lui la Ministerul Agriculturii (prin ANPA).
 

 
Situația juridică ambiguă: Apa e la unii, malul... la nimeni?
 
Cum s-a ajuns în acest haos? Totul pornește de la o bătălie juridică veche. Printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din anul 2020, dreptul de administrare asupra lacurilor Siutghiol și Tăbăcărie a fost retras de la ABADL și oferit către ANPA.
 
Deși instanțele au stabilit că ANPA este unicul administrator de drept al lacului (gestionează luciul de apă, cuveta și resursele piscicole), instituția se lovește în prezent de o problemă de ordin tehno-cadastral.
 
Într-un răspuns oficial asumat recent de directorul ABADL, Stelică Hagi, către redacția ZIUA de Constanța, instituția confirmă că, din cauza acestei duble înregistrări și a deciziilor instanțelor, bunurile au fost radiate din inventarul centralizat al ABADL. Mai mult, instituția recunoaște cu amărăciune un adevăr crunt: încă din anul 2005, ABADL a realizat un studiu pentru „Creșterea calității apei lacului Siutghiol”, însă proiectul nu a putut fi promovat niciodată din cauza lipsei calității patrimoniale.
 
Contactat de jurnaliști pentru lămuriri, Dragoș Simion, aflat la conducerea ANPA, a dezvăluit dedesubturile tehnice ale acestui blocaj periculos. Malurile lacului au fost, teoretic, predate către ANPA în urma deciziilor judecătorești, însă acestea nu au fost preluate oficial printr-o Hotărâre de Guvern (HG). În mod concret, instituția se află abia în faza tehnică de realizare a cărților funciare.
 
Până când hârțogăria dintre Cadastru, ANPA și Guvern se va finaliza, din punct de vedere legal, luciul de apă și cuveta (fundul lacului) aparțin ANPA, dar faleza de beton și bordurile surpate nu figurează în inventarul nimănui.
 
Între timp, natura moare și copiii sunt în pericol
 
În timp ce instituțiile statului își trimit reciproc adrese cu ștampile, pe porțiunea din stațiunea Mamaia mizeria se adună, iar eroziunea continuă să muște agresiv din mal.
 
În acest context, o soluție de durată ar putea veni dintr-o reconfigurare administrativă totală a zonei. Dragoș Simion sugerează că cea mai logică variantă ar fi ca malul Lacului Siutghiol să treacă oficial în administrarea Consiliului Județean Constanța (CJC), având în vedere că acest corp de apă este unul complex, care se întinde pe raza mai multor Unități Administrativ-Teritoriale (UAT-uri) implicate.
 
O astfel de abordare ar putea repeta scenariul de succes aplicat în municipiu, unde malul Lacului Tăbăcărie reprezintă deja un exemplu pozitiv de „așa da”. Acolo, Primăria Constanța a demarat deja un proiect aflat în lucru pentru consolidarea și reabilitarea malului, demonstrând că, atunci când competențele juridice sunt clare și asumate de o autoritate locală, soluțiile pentru comunitate nu întârzie să apară. Până la unificarea administrativă a Siutghiolului însă, birocrația și vidul de inventar rămân o barieră legală de neclintit.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
  
Citește și:
Agrement Nautic Line, la judecată cu Guvernul României și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (DOCUMENT)