Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:25 19 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Sculptorul Ion Jalea, ctitor al bisericii din Ciocârlia de Jos, judeţul Constanţa

ro

09 Jun, 2018 00:00 2154 Marime text
La 70 de ani de la punerea pietrei de temelie, lucrările stagnau la biserica din comuna Ciocârlia de Jos, judeţul Constanţa, fiind în pericol de deteriorare tot ce se construise până atunci. Având dimensiuni impresionante pentru o biserică începută prin anul 1905, lăcaşul de cult putea avea soarta bisericilor din satele constănţene Dobromir Vale şi Urluia, care nu au fost finalizate nici până în ziua de azi, dacă sculptorul Ion Jalea nu contribuia la finalizarea lui. Trebuie menţionat că din Arhivele Arhiepiscopiei Tomisului reiese faptul că toţi preoţii care au slujit în acest sat au încercat să ducă la bun sfârşit lucrările la această biserică.
 
Astfel, aflăm din arhive că anii ce au urmat punerii pietrei de temelie au fost grei pentru agricultură, sătenii nemaiavând puterea să continue lucrările la biserică. În anul 1912, preotul Oprişan Popescu a adus o echipă de muncitori, dar aceştia au părăsit şantierul foarte repede, probabil tot din cauze financiare.
 
Lucrări mai importante au fost efectuate la biserică în perioada interbelică, mai exact între anii 1924 şi 1925, când s-a ridicat întreaga zidărie, a fost tencuită parţial şi acoperită cu tablă. În urma cutremurului din anul 1940, pereţii bisericii s-au fisurat şi o bună parte din tencuială a căzut, în această stare găsindu-se biserica şi după al Doilea Război Mondial. După ce părintele Dumitru Mihăilescu, preotul acestei parohii, a fost arestat în anul 1949, parohia a fost suplinită de preotul de la Viişoara, care, găsind la Ciocărlia o comunitate de oameni credincioşi, redactează o adresă către Episcopia Dunării de Jos - Galaţi, în care explică situaţia parohiei şi cere ajutorul Episcopiei pentru finalizarea lucrărilor la biserică. Astfel, la 7 mai 1951, părintele Marinescu se adresa Episcopului Chesarie Păunescu cu următoarele cuvinte:
 
La biserica din Ciocârlia de Jos, impunătoare ca aspect, s-a lucrat cu mari intermitenţe aproape jumătate de secol, iar de mai mulţi ani se află părăsită, lipsită de orice îngrijire şi împrejmuire, şi din cauza unor defecţiuni nesemnalate şi necorijate la timp este angajată acum pe panta năruirii, ceea ce ar fi şi crimă şi mare păcat, ruinare care ar ştirbi grav şi fondul religios moral a unei comunităţi creştine, ce vede cu proprii săi ochi prăbuşirea jertfelor sale, consimţite într-un şir de ani, ca fiind zadarnice“.
 
Apoi, după ce detaliază câteva date tehnice, apreciază că biserica nu trebuie stricată pentru a se face alta mai mică: „Starea de spirit a enoriaşilor de la Ciocârlia nu e deloc închinată spre cei care ar indica soluţia de a se strica biserica şi a se face alta mai mică. Această măsură, fără înţelegerea momentului şi a stării lor psihice, i-ar înstrăina de la orice efort şi jertfă liber consimţită... de aceea, continuă părintele Victor Marinescu, vă rugăm prea respectuos a se trimite pe seama Sfintei Episcopii, cât mai grabnic, domnul arhitect - inginer la Ciocărlia (are şi staţie CFR), pentru lucrările următoare...“ şi continuă părintele Marinescu să enumere principalele măsuri rapide care ar trebui luate. Se pare însă că acţiunea fermă a părintelui Marinescu nu a avut efectul scontat, deoarece clădirea bisericii a rămas o ruină până în anul 1974.
 

Contribuţia lui Ion Jalea

 
Într-o vizită în satul copilăriei, pe 5 octombrie 1974, sculptorul Ion Jalea remarcă starea bisericii din Ciocârlia de Jos şi, ulterior, se adresează episcopului Antim Nica, în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru finalizarea lucrărilor şi sfinţirea bisericii. Preotul de atunci din Ciocârlia de Jos, Vasile Nacu, într-o adresă către episcopul Antim Nica, îl înştiinţa de vizita lui Ion Jalea și a trimis episcopiei câteva fotografii de la acel moment, exprimându-şi dorinţa de continuare a lucrărilor la biserică. În urma discuţiilor sculptorului Ion Jalea cu episcopul Antim Nica, lucrările au reînceput pe 1 decembrie 1974.
 
Chiar preafericitul părinte Justinian, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vizitat pe 29 iunie 1975 această parohie, însoţit de secretarul general al Consiliului Naţional Bisericesc şi episcopul Antim Nica al Dunării de Jos-Galaţi, eparhie de care ţinea şi judeţul Constanţa. Părintele patriarh a apreciat efortul depus pentru terminarea bisericii de credincioşi şi de preotul paroh Vasile Nacu.
 

Sfinţirea bisericii

 
Momentul mult-aşteptat, al sfinţirii bisericii, a venit în ziua de 3 august 1975. Dintr-un document de arhivă aflăm de la părintele Vasile Nacu cum s-a desfăşurat evenimentul: „La ora 9:00 în sunetul clopotelor şi entuziasmul plin de cucernicie al credincioşilor, a sosit Preasfinţitul Episcop dr. Antim Nica, pentru slujba târnosirii. Credincioşii l-au întâmpinat cu flori în mâini şi în inimi, cu flori de aleasă bucurie duhovnicească. A urmat apoi oficierea sfintei liturghii de către preasfinţitul episcop, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Frumuseţea zilei de vară a contribuit la măreţia sărbătorii credincioşilor din Ciocârlia. Ziua sfinţirii bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului constituie pentru ei toţi un început, un drum nou pe care s-au angajat hotărâţi cu gând de faptă şi de acţiune spre binele şi fericirea tuturor“.
 
La finalul slujbei, preasfinţitul episcop a spus în predica sa, printre altele, şi că: „S-a infirmat aşadar mitul care circula în sat până nu de mult, că biserica nu se va termina niciodată“, dar i-a adus mulţumiri şi sculptorului Ion Jalea, amintind în cuvântul său de vizitele pe care i le-a făcut şi de dorinţa acestuia de a vedea biserica sfinţită.
 

Ion Jalea

 
Potrivit Wikipedia.ro, Ion Jalea s-a născut pe 19 mai 1887, în comuna Casimcea, judeţul Tulcea. După câţiva ani, familia lui s-a mutat în satul Ciocârlia de Jos. În 1908 a urmat studiile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i ca profesori pe sculptorii Frederik Storck şi Dimitrie Paciurea. Patru ani mai târziu, a expus, pentru prima dată la Salonul Oficial, lucrările „Cain“, „Remuşcarea“ şi „Nud“. Plecat la Paris, a lucrat sporadic în atelierul lui Auguste Rodin. În 1917, ca urmare a cererii sale insistente de a fi trimis pe front, Ion Jalea a participat la luptele de la Corbul, Măxineni şi Nămoloasa.
 
La 17 august a fost rănit. Medicii i-au putut salva piciorul, dar nu şi braţul stâng. Cu toate acestea, artistul constănţean a continuat să creeze opere de artă. Obţine Marele Premiu al Expoziţiilor Internaţionale de la Paris şi de la Barcelona, Premiul naţional pentru sculptură (1941), Premiul de Stat (1957) şi - în acelaşi an - titlul de Artist al Poporului. Din 1956 a funcţionat ca preşedinte activ al Uniunii Artiştilor Plastici din România. A murit pe 7 noiembrie 1983 la Bucureşti.
 
 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Caseta 95, Dosar 17
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar parohia Cicârlia pe anul 1967
Mariana Iancu, Ion Jalea, constănţeanul care a sculptat toată viaţa cu o singură mână. Operele superbe îi sunt expuse peste tot în lume, apud http://adevarul.ro/locale/constanta/ion-jalea-constanteanul-sculptat-viata-singura-mana-operele-superbe-expuse-lume-1_563f1cb6f5eaafab2c682002/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Jalea
 
Sursă foto: Ionuţ Druche
 
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
 
Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Istoricul Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - I“ din Constanţa (galerie foto)
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii