Academia Română continuă lupta pentru terenurile din Constanța. Peste 15 procese sunt în desfășurare

• În perioada octombrie – noiembrie 2025, Academia Română a înregistrat cel puțin șapte procese noi la Tribunalul Constanța
• Academia Română a mai fost implicată în litigii pentru fond funciar și în județul Constanța și în dosare mai vechi
• Reconstituirea unui teren de 100 mp din Mangalia, întârziată peste 15 ani
• Litigiile Academiei Române au un impact semnificativ asupra administrării terenurilor din județul Constanța și asupra funcționării instituțiilor locale și județene implicate

 
Academia Română este implicată în prezent în peste 15 procese civile în județul Constanța, având ca obiect revendicarea unor terenuri preluate de stat în perioada comunistă. Litigiile vizează atât restituiri în baza Legii 10/2001, cât și reconstituiri în procedura fondului funciar, iar pârâți sunt instituții ale administrației locale și centrale, între care Municipiul Constanța, Municipiul Mangalia, Comisia Județeană de fond funciar Constanța și Agenția Domeniilor Statului.
 
Dosare recente – Legea 10/2001

În perioada octombrie – noiembrie 2025, Academia Română a înregistrat cel puțin șapte procese noi la Tribunalul Constanța, având ca obiect revendicarea de terenuri în baza Legii 10/2001:

• Dosarele nr. 5596/118/2025, 5405/118/2025, 5406/118/2025, 5407/118/2025, 5356/118/2025, 5362/118/2025 și 5358/118/2025, toate înregistrate între 24 octombrie și 5 noiembrie 2025, sunt în stadiu de fond și au ca pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția Domeniile Statului.
• În toate aceste cazuri, Academia Română acționează în calitate de reclamant, cerând recunoașterea drepturilor asupra terenurilor în litigiu.

 
De asemenea, dosarul 1863/118/2024, înregistrat la 20 martie 2024, are ca obiect revendicarea de terenuri în Constanța, cu Municipiul Constanța prin primar ca pârât, dar judecarea cauzei este momentan suspendată conform Hotărârii Adunării Generale a Judecătorilor din 27 august 2025.
 
Litigii în Judecătoria Mangalia

Academia Română este parte și în mai multe dosare cu obiect fond funciar în Mangalia:

• Dosarele 3354/254/2020 și 3351/254/2020 implică Comisia Locală Mangalia, Comisia Județeană Constanța și Municipiul Mangalia prin primar. În aceste cazuri, instanțele au admis parțial cererile Academiei, stabilind măsuri reparatorii în echivalent pentru terenuri de diferite suprafețe (de la 100 mp la 2.800 mp) și obligând pârâții să întocmească documentația necesară și să înainteze deciziile către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
• Dosarele se află în diverse faze: fond, apel și recurs, cu termene programate, printre care 18 noiembrie 2025, când se va judeca apelul la Judecătoria Mangalia.
• Dosarul 3355/254/2020 vizează teren de aproximativ 9 hectare în Mangalia, iar Academia Română a obținut, în fond, măsuri reparatorii în echivalent și plata cheltuielilor de judecată în cuantum de peste 20.000 lei.

 
Dosare mai vechi și soluții definitive

Academia Română a mai fost implicată în litigii pentru fond funciar și în județul Constanța și în dosare mai vechi, precum:

• 18335/212/2020, unde instanțele au admis cererile Academiei pentru corectarea unor erori materiale în sentințe anterioare și pentru reconstituirea drepturilor de proprietate, inclusiv plata cheltuielilor de judecată de aproape 20.000 lei.
• 3349/118/2023, cu obiect Legea 10/2001, în care cauza se află în fond, având ca pârât Municipiul Constanța prin primar.
• 18774/212/2020, cu obiect fond funciar, aflat în apel, privind tergiversarea cauzei și măsuri reparatorii pentru terenuri, unde Academia Română contestase întârzierile procesuale.

 
Reconstituirea unui teren de 100 mp din Mangalia, întârziată peste 15 ani

 
Dosarul privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren de 100 mp situat în municipiul Mangalia, aflat pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. 3354/254/2020, a vizat o solicitare depusă inițial în anul 2005 și nesoluționată timp de mai bine de 15 ani de către autoritățile responsabile.
 
Reclamanta a arătat în fața instanței că terenul a fost dobândit în baza unui testament din 1945 și că a fost preluat abuziv de stat prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1486/1948. În 2005, aceasta a formulat cererea de reconstituire către Comisia Locală Mangalia, revenind cu solicitări suplimentare în anii 2014 și 2020, fără ca autoritățile să emită o soluție.
 
În argumentația depusă la dosar, reclamanta a invocat încălcarea dreptului la o administrație eficientă și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, conform legislației interne și convențiilor europene.
 
Poziția Primăriei Mangalia
 

Comisia Locală Mangalia a susținut că identificarea terenului este dificilă și că nu mai există rezerve de teren disponibile pentru reconstituire în natură, motiv pentru care singura soluție ar fi acordarea de despăgubiri, procedură ce necesită validare la nivel județean și transmitere ulterioară către ANRP.
 
Decizia instanței
 
Prin sentința civilă, instanța a dispus:

• Obligarea Comisiei Locale Mangalia să întocmească documentația necesară acordării de măsuri compensatorii pentru terenul de 100 mp și să înainteze propunerea către Comisia Județeană Constanța.
• Obligarea Comisiei Județene să valideze măsurile compensatorii și să transmită documentația către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
• Plata sumei de 23.600,62 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în sarcina Comisiei Locale Mangalia.
• Respingerea celorlalte solicitări formulate de reclamantă.

Expertiza topografică efectuată în cauză a confirmat că terenul respectiv este ocupat în prezent de un complex hotelier, ceea ce face imposibilă restituirea în natură, obligând astfel autoritățile să urmeze procedura de compensare.
 
Teren de 4 hectare revendicat la Constanța
 
Judecătoria Constanța a admis parțial acțiunea formulată de reclamanta ######## ######, care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren de 4 hectare situat la marginea de vest a municipiului Constanța, în zona cunoscută drept „viile lui ######”. Terenul a aparținut autorului ##### ###### și a fost lăsat prin testament Academiei Române în anul 1945, fiind preluat abuziv de stat în 1948.
 
Reclamanta a arătat că, încă din anul 2005, a depus cereri de retrocedare către Comisia Locală Constanța de fond funciar, însă acestea nu au fost soluționate. În replică, Comisia Locală a invocat tardivitatea cererii, iar Comisia Județeană Constanța a susținut că restituirea ar trebui să se facă în baza Legii 10/2001, nu a legislației fondului funciar.
 
Instanța a respins aceste obiecții, stabilind că solicitarea de retrocedare a fost trimisă în termen legal, la data de 28 noiembrie 2005, conform dovezilor poștale, și că terenul intră sub incidența legilor fondului funciar, fiind un teren agricol la momentul preluării.
 
Judecătorul a reținut că terenul nu mai poate fi restituit în natură, acesta fiind în prezent ocupat de proprietăți private, însă a constatat că autoritățile au tergiversat soluționarea cererii, ceea ce contravine obligațiilor legale.
 
Ce a decis instanța:

• Comisia Locală și Comisia Județeană de fond funciar sunt obligate să soluționeze cererea de retrocedare, înregistrată inițial în 2005.
• Eventualele măsuri reparatorii vor fi stabilite conform Legii nr. 165/2013, care prevede restituirea în natură, atribuirea unui teren echivalent sau acordarea de despăgubiri.
• Celelalte capete ale cererii au fost respinse, întrucât instanța nu poate stabili din faza actuală forma finală a reparației, procedura administrativă fiind obligatorie.

 
Instanța a mai precizat că, în cazul în care autoritățile nu respectă obligația de soluționare, reclamanta poate solicita penalități de întârziere în condițiile Codului de procedură civilă.
 
Context și implicații

Litigiile Academiei Române au un impact semnificativ asupra administrării terenurilor din județul Constanța și asupra funcționării instituțiilor locale și județene implicate. Procedurile sunt complexe, iar procesul legislativ privind Legea 10/2001 și fondul funciar implică verificări riguroase și documentație detaliată.
 
Academia Română continuă să urmărească recuperarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor istorice, inclusiv prin măsuri reparatorii în echivalent, în contextul unui cadru juridic complicat și a multiplelor apeluri în curs de soluționare.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și:
La Tribunalul Constanța!: Un purtător de cuvânt din cadrul IPJ Constanța a chemat ANI în judecată