Dr. Constantin Cheramidoglu ne propune spre lectură și documentare două volume „Pe teme de istoria politicii externe a României“ și „Pe teme din istoria economiei românești“

Dr. Constantin Cheramidoglu ne propune spre lectură și documentare două volume: Pe teme de istoria politicii externe a României, Editura StudIS, Iași, 2025, 474 p., Pe teme din istoria economiei românești, Editura StudIS, Iași, 2025, 544 p.
 
 
            Cunoscut și apreciat ca arhivist și istoric dr. Constantin Cheramidoglu a decis, demers pe care îl apreciem, să-și strângă în două volume studiile și articolelele publicate de-a lungul anilor în cărți și periodice. Ne mărturisește în „Argument” la primul volum (p. 3) că a „dezvoltat pe baza cercetărilor ulterioare, precum și materialelor care nu au mai fost publicate” subiectele.
            Parcurgând sumarele aflăm că temele abordate au ca suport documentar presa străină și românească, dar și alte repere documentare. Ca arie geografică s-a limitat la Dobrogea cu precădere și zona balcanică în prima jumătate a secolului XX.
            Primul volum cuprinde 23 de studii: „Politica României în Balcani, în viziunea observatorilor străini (1911-1913)”, pp. 7-29; „1913 – Acțiunea României în Balcani, în viziunea presei străine”, pp. 31-60; „Implicațiile din 1913 în politica de alianțe a României”, pp. 61-77; „Iunie 1914. Constanța pe harta diplomatică a Europei”, pp. 79-100; „Relațiile României cu Austro-Ungariei în perioada neutralității (1914-1916) din perspectiva presei franceze”, pp. 101-116; „Relațiile României cu Germania în perioada neutralității – în viziunea observatorilor străini”, pp. 117-131; „Relațiile româno-bulgare în perioada neutralității (1914-1916), în viziunea presei franceze”, pp. 113-158; „Cauza României susținută de români în societatea și presa franceză (1914-1918)”, pp. 159-176; „Imaginea idealului național românesc în presa franceză a vremii (1914-1918)”, pp. 177-190”; „Presa internațională despre intrarea României în Primul Război Mondial”, pp. 191-210; „Octombrie 1916 – Căderea Constanței, în opinia publică internațională”, pp. 211-230; „Imaginea armatei române în presa străină a anilor 1916-1918”, pp. 231-252; „Dobrogea – mărul discordiei între țările Puterilor Centrale, în anul 1918”, pp. 253-276; „Portul Constanța și interesele Puterilor Centrale (1916-1918)”, pp. 277-287; „Cum vedeau aliații României politica Germaniei la Gurile Dunării, în timpul Primului Război Mondial”, pp. 290-303; „Basarabia și interesele Marilor Puteri în anii Primului Război Mondial”, pp. 305-318; „Despre posibile schimbări teritoriale ce vizau România”, pp. 319-336; „Contextul politic al Tratatului de la Craiova (1940) din perspectiva presei franceze”, pp. 337-350; „Activitatea minorității ucrainiene din România în timpul războiului antisovietic”, pp. 351-367; „Chestiunea Dobrogei în relațiile româno-ruse văzută prin presa vremii”, pp. 369-392; „Problema Gurilor Dunării și a strâmtorilor pentru economia României interbelice”, pp. 393-408; „Emigrația prin portul Constanța (1935-1947)”, pp. 409-440; „Presa străină și percepția ei în presa românească (1912-1940)”, pp. 441-456; „Indici toponimici și antroponimici (selectivi) care ușurează cititorului depistarea în studii”, pp. 457-473.Autorul a așezat la finalul articolelor imagini preluate din diverse surse, care susțin conținutul tematic.
            Și al doilea volum se deschide cu „Argument”. Față de prima variantă a articolelor și studiilor autorul precizează: „Am încercat, astfel, în primul rând să ușurăm accesul la aceste materiale, iar pe de altă parte să le aducem la zi, prin integrarea unor surse documentare noi care, chiar dacă nu modifică esențial imaginea subiectelor analizate, le adaugă argumente noi și detalii relevante. Am mai adăugat și un material care nu a mai fost publicat anterior” (p. 7).
            Istoricul, dr. Constantin Cheramidoglu, a făcut cercetări pe teme de istorie a economiei românești exprimate prin studiile și articolele a căror titluri le vom enumera în continuare: „Comerțul exterior al Basarabiei în vremea administrației rusești”, pp. 9-25; „Dobrogea la 1878-1879. Impresii și opinii din presa vremii despre ce ar trebui făcut”, pp. 26-44; „Comerțul exterior al României în vremea regimului protecționist din anii ’30”, pp. 45-94; „Dimensiunea economică și politică a unei lucrări inginerești (Canalul Dunăre-Marea Neagră)”, pp. 95-135; „Despre navigația comercială pe Nistru în prima jumătate a secolului al XX-lea”, pp. 136-157; „Concurența dintre marile porturi ale României”, pp. 158-180; „Considerații privind comerțul de tranzit derulat prin porturile de la Dunărea de Jos în perioada interbelică”, pp. 181-204; „Considerații privind tranzitul cehoslovac prin portul Constanța în perioada interbelică”, pp. 205-220; „Despre tranzitul polonez prin portul Constanța în perioada interbelică”, pp. 221-233; „Tranzitul de mărfuri sovietice pentru Germania prin portul Constanța în anii 1939-1941”, pp. 234-242; Bulgaria după Primul Război Mondial și interesele unei fabrici de ciment din România”, pp. 243-255; „Destinul industrial al orașului Cernavodă”, pp. 256-273; „Constanța versus Varna – rivalități istorice”, pp. 274-293; „Traficul de pasageri prin portul Constanța în perioada interbelică”, pp. 294-310; „Problemele tehnologice ale începutului exportului de sare al României pe mare”, pp. 311-323; „De ce nu am mai avut armatori români?”, pp. 324-342; „Marina Comercială Română în viziunea armatorilor”, pp. 343-358; „Istoricul introducerii combustibilului lichid la vasele maritime române”, pp. 359-372; „Așezarea industriei petroliere la Constanța (1897-1916)”, pp. 373-391”; „Noi date privind activitatea Societății „Steua Română” la Constanța (1897-1916)”, pp. 392-402; „Odiseea navelor Societății „Steua Română” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, pp. 403-417; „Despre activitatea Societății  <<Româno-americană>> la Constanța”, pp. 418-428”; „Traficul petrolier în portul Constanța în anii 1939-1944”, pp. 429-449; „Exporturile produselor petroliere din România spre Turcia (1900-1940)”, pp. 450-466; „Linia maritimă Constanța – New York”, pp. 468-480; „Ipoteza tranzitului de petrol caucazian prin România în anii 1941-1943”, pp. 481-488; „Brăila pe harta petrolului românesc”, pp. 489-503.
            Autorul a considerat oportun pentru cititor să atașeze 31 de imagini de epocă din porturile Constanța, Brăila, Galați din epoca interbelică.
            Cum s-a precizat, al doilea volum readuce în atenție 28 de studii și articole. Ne-au atras în mod deosebit atenția studiile referitoare la rolul portului Constanța ca poartă maritimă internațională pentru România și vecinii țării noastre, activitatea unor societăți comerciale specializate pe exportul de produse petroliere pe diverse piețe europene.
            Istoricii și cei pasionați de trecutul spațiului dobrogean și numai vor găsi în cele două volume informații inedite, aprecieri și concluzii susținute de autor printr-o documentare solidă și diversă.
            În ce ne privește, precizăm că am găsit în contribuțiile dr. Constantin Cheramidoglu informații, date și analize care ne întregesc cercetările noastre pe spațiul dobrogean.
            Îl felicităm pe confratele întru Clio dr. Constantin Cheramidoglu pentru munca depusă cu minuțiozitate în vederea îmbogățirii cunoașterii trecutului nostru.