România, în centrul alarmelor privind dronele După incidentul grav de la Galați, NATO pregătește reguli noi pentru interceptarea amenințărilor aeriene

Creșterea numărului de drone care pătrund în spațiul aerian al statelor membre NATO determină alianța să analizeze extinderea atribuțiilor comandantului său militar suprem.

România se află printre țările cel mai puternic afectate de astfel de incidente, inclusiv printr-un caz în care o dronă rusească încărcată cu explozibil a lovit un bloc din Galați și a provocat răniți. În acest context, aliații discută măsuri care ar permite reacții mai rapide împotriva amenințărilor aeriene, potrivit stiripesurse.ro.

NATO vrea să accelereze răspunsul la incursiunile dronelor

Statele membre ale alianței analizează o propunere prin care Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) ar primi mai multă libertate de acțiune pentru gestionarea amenințărilor aeriene care afectează teritoriul NATO.

Potrivit Politico, intenția este ca noul mecanism să fie aprobat până la summitul alianței programat pe 7 și 8 iulie, la Ankara.

Discuțiile au loc după o serie de incidente înregistrate în mai multe state membre, inclusiv în Polonia, România, Estonia și Letonia, unde drone sau alte aparate fără pilot au încălcat spațiul aerian.

Cazurile din România și Estonia, printre cele mai importante incidente

Printre episoadele care au atras atenția aliaților se numără incidentul produs la Galați, unde o dronă rusească de tip Geran, încărcată cu 30 de kilograme de explozibil, s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, rănind două persoane.

De asemenea, este menționat și cazul din Estonia, unde un pilot român a doborât o dronă ucraineană care se abătuse de la traiectorie după ce fusese afectată de sistemele de bruiaj rusești.
Aceste incidente, soldate cu victime și pagube materiale, au amplificat preocupările de securitate și au generat tensiuni politice în statele aflate pe Flancul Estic al NATO.

Mai multă putere pentru șeful militar al alianței

După mai multe luni de negocieri, aliații sunt aproape de un acord care i-ar oferi generalului american Alexus Grynkewich, noul SACEUR, competențe extinse pentru gestionarea acestor situații.

În prezent, fiecare stat membru stabilește propriile reguli privind utilizarea sistemelor de armament și condițiile în care acestea pot fi folosite.

Conform surselor citate de Politico, noua propunere i-ar permite comandantului militar al NATO să redistribuie mai ușor anumite capabilități în interiorul alianței și să modifice nivelurile de alertă ale echipamentelor militare fără a mai solicita aprobări formale pentru fiecare situație.

Sistemele antirachetă, integrate în misiunile de poliție aeriană

Planul discutat de statele membre prevede și integrarea oficială a sistemelor NATO de apărare împotriva rachetelor balistice în misiunile de poliție aeriană desfășurate cu avioane de luptă pe Flancul Estic și în alte zone ale alianței.


Măsura urmărește consolidarea capacității de reacție în fața amenințărilor aeriene tot mai frecvente.

Aliații critică restricțiile naționale care încetinesc reacțiile

De mai mult timp, unele state membre susțin că așa-numitele „restricții naționale” complică răspunsul NATO și limitează capacitatea conducerii militare a alianței de a interveni rapid în fața unor amenințări.

Discuțiile privind eliminarea acestor constrângeri au început încă din octombrie, pe fondul înmulțirii incidentelor cu drone.

Potrivit Politico, dezbaterea a căpătat și mai multă importanță după lansarea unor rachete balistice iraniene către Turcia, la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.

“Națiunile apelează întotdeauna la NATO atunci când o dronă pătrunde în spațiul lor aerian, însă și NATO are nevoie ca statele membre să își facă partea lor de treabă, prin eliminarea propriilor restricții naționale”, a argumentet el.

Conform oficialului NATO citat de Politico, generalul Alexus Grynkewich a prezentat încă de la începutul anului propunerile privind flexibilizarea răspunsului alianței în fața amenințărilor aeriene, în cadrul unei reuniuni cu ambasadorii celor 32 de state membre.