Istoria Dobrogei - oameni, popoare: Cultură musteriană din paleoliticul mijlociu
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:42 22 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Cultură musteriană din paleoliticul mijlociu

ro

19 Jul, 2018 00:00 963 Marime text
1.Terminologie
Termenul arheologic „paleolitic”, apărut în 1865, derivă din asocierea cuvintelor greceşti palaios / „vechi” şi lithos / „piatră”.
Termenul istoric „preistorie” derivă din asocierea cuvântului latin pre/„înainte de” şi a celui grecesc istoria/„cercetare scrisă a trecutului” şi este denumirea dată epocii din istoria omenirii situate înainte de apariţia scrisului, corespunzând societăţii primitive.
Termenul arheologic „cultură” reprezintă totalitatea vestigiilor materiale şi spirituale de acelaşi tip descoperite într-un ansamblu de aşezări de pe un anumit teritoriu.

Termenul geologic „glaciaţiune” derivă din cuvântul latin glacies / gheaţă şi reprezintă o lungă perioadă de scădere a temperaturii medii anuale ca urmare a extinderii intense a gheţarilor.
Termenul paleontologie, apărut în 1825, derivă din asocierea cuvintelor greceşti palaios / „vechi”, onta/„fiinţă” şi logos / „studiu” şi reprezintă ştiinţa care studiază organismele vegetale şi animale din epocile geologice.
 
2. Cronologie
Epoca paleolitică sau epoca veche a pietrei este prima epocă a pietrei, caracterizată prin apariţia omului şi folosirea pietrei ca materie primă pentru confecţionarea uneltelor prin tehnica cioplirii.

Ca toate epocile istorice, paleoliticul se împarte în trei faze, atât din punct de vedere cronologic, cât şi din cel stratigrafic (adâncimea straturilor de săpătură): timpuriumijlociu şi târziu.

Dacă pe ansamblul teritoriului României indicii ale apariţiei omului sunt datate în paleoliticul timpuriu prin descoperirea unor oase prelucrate la Bugiuleşti / jud. Vâlcea (cca 2.000.000 î. H.), în Dobrogea astfel de indicii aparţin paleoliticului mijlociu (cca 100.000 î. H. - cca 35.000 î. H.), conform cronologiei lui Adrian Rădulescu.
 
3. Clima
Această perioadă era caracterizată de o climă rece, determinată de cea de a patra şi ultimă glaciaţiune, numită Würm, după un râu din Alpii Bavariei (sudul Germaniei).
 
4. Flora
Cercetările paleontologice au evidenţiat că pădurile epocii de pe teritoriul Dobrogei erau formate iniţial din plop, stejar, arin, carpen şi apoi şi din ulm. Ulterior au crescut numărul gramineelor (cerealelorşi ierburilor caracteristice climatului arid.
 
5. Fauna
În acest peisaj trăiau diverse specii de animale, în timpul cercetărilor paleontologice din peştera „La Izvor” / sat Cheia / com. Grădina / nord jud. CT fiind descoperite oase de: urs de peşteră, cal sălbatic, cerb, ren, hienă, bizon, câine sălbatic, vulpe, leu şi mamut.
 
6. Descoperiri arheologice
a. În peşteră. Omul epocii a fost cel Homo neanderthalensis, denumit după descoperirea din 1856 din Neanderthal / „valea omului nou” (thal/vale în germană., nea/neu - greacă/germană, ander/mann – greacă/germană), azi în landul german Renania de Nord - Westfalia. Caracteristice acestei specii umane, care locuia în sudul Europei, nordul Africii şi vestul Asiei, erau folosirea focului şi vorbirea articulată.
 
Până în prezent, în Dobrogea nu s-au găsit vestigii osteologice (oase) umane datate în paleoliticul mijlociu, ci doar indicii materiale ale existenţei sale. Cultura specifică perioadei este cea musteriană, denumită după site-ul arheologic deschis în 1863 în localitatea Le Moustier din sud-vestul Franţei

O descoperire întâmplătoare a fost cea din 1928 a lui N. Moroşan, care a găsit într-o peşteră distrusă de exploatarea calcarului, lângă com. Topalu / nord-vest jud. CT, aşchii din silex (cremene) şi os şi oase de elefant, cal şi cerb. Evaluări ulterioare nu au confirmat ipoteza datării în paleoliticul timpuriu, iar puţinele piese publicate de N. M. erau pierdute în 1972.

A fost urmat în anii '30 de I. Băncilă, care a găsit la Capul Midia / nord-vest CT un obiect din silex, căruia Constantin Nicolăescu-Plopşor (1900-1968), Radu Vulpe (1899-1982) şi Alexandru Păunescu (1931-2003) i-au contestat caracterul artificial, considerându-l rezultatul acţiunii naturii.

Apoi, în anii 1956-1958, Institutul de Arheologie al Academiei RPR şi Muzeul de Arheologie Constanţa (înfiinţat în 1957) au cercetat peşterile „La Izvor” (98 de piese din silex) şi „La Adam”/com. Târguşor / nord CT. Obiectele descoperite erau cioplite în tehnica levalloisiană (denumită după descoperirea făcută în suburbia Levallois-Perret a Parisului), o tehnică bazată pe pregătirea îngrijită a materialului pentru obţinerea unei aşchii de formă predeterminată. În 1972, A. P. remarca analogii între unelte găsite în mica peşteră „La Izvor” (14,55 m X 4,90 m), cu locuire îndelungată, şi aşezări din Bulgaria.

În anii 1956-1961, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” a efectuat cercetări în peştera „La Adam”, descoperindu-se un bogat material osteologic animal.
 
6.b. În aşezări în aer liber
Apoi, până în 1998 s-au făcut descoperiri şi în aşezări în aer liber: cca 30 piese din silex până în 1972 în com. Saligny / vest CT (prof. N. Zaharia), 18 piese din silex până în 1972 în com. Peştera / centru CT (prof. N. Zaharia), com. Castelu / centru CT, Mamaia-Sat / est CT (79% piese mici în 1972) şi Ovidiu-Peninsula / est CT. În 1972, A. Păunescu a constatat analogii între piese de la Mamaia-Sat şi piese de la aşezări similare din Bulgaria şi Grecia.
 
7. Categorii de unelte
Cea mai importantă varietate de piatră folosită a fost silexul, care s-a dovedit o materie primă superioară cuarţitului din aşezările similare din Transilvania.

Uneltele şi armele musteriene sunt clasificate în cinci mari categorii: aşchiilelamelele (aşchii cu o lăţime mai mică de 1 cm), răzuitoarele cu lungimi de 5 cm-15 cm (pentru prelucrarea lemnului, tăiatul plantelor şi cărnii, răzuirea pieilor de animale), vârfurile de mână legate de un mâner de lemn sau os (cuţite) şi vârfurile de lance cu două feţe legate la cozi de lemn.

Bibliografie cronologică 

NICOLAE N. MOROȘAN, O staţiune paleolitică în Dobrogea – Topalu, „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Știinţifice”, ed. Cultura Naţională, seria III, tom V, mem. 3, 1928, 11 p.

ION ANDRIEȘESCU, Arheologia şi istoria veche a Dobrogei, „Dobrogea. Ale Universităţii libere”, ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1928, p. 6.
ION BĂNCILĂ, Asupra unui silex paleolitic din Dobrogea, „Buletinul Societăţii Studenţilor în ştiinţele naturale din Bucureşti”, V-VII, 1934-1936, Bucureşti, 1936, pp. 137-140.

CONSTANTIN S. NICOLĂESCU-PLOPȘOR, „Dacia”, V-VI, 1935-1936, p. 59.

NICOLAE N. MOROȘAN, Dovezile existenţei oamenilor fosili în Dobrogea, „Vasile Adamachi”, Iaşi, vol. XXIII, 1, 1937.

RADU VULPE, La Dobroudja dans l antiquite, 1938, p. 43.
idem, La Dobroudja a travers les siecles, 1939, p. 50.

CONSTANTIN S. NICOLĂESCU- PLOPȘOR, ALEXANDRU PĂUNESCU, NICOLAE HARȚUCHE, Cercetări paleolitice în Dobrogea, „Materiale arheologice privind istoria veche a RPR”, VI, 1959, pp. 43-50.

P. I. BORISKOVSKI (Leningrad), Problemele paleoliticului superior şi mezoliticului de pe coasta de nord - vest a Mării Negre, „Studii şi cercetări de istorie veche”, ed. Acad. RPR, Bucureşti, tom 15, nr. 1, 1964, pp. 5-18.

DUMITRU BERCIU & DIONISIE PIPPIDI, Din istoria Dobrogei, vol. I (Din cele mai vechi timpuri până la cucerirea romană), Ed. Acad. RPR, Bucureşti, 1965, pp. 16-20 (Primele dovezi ale prezenţei omului în Dobrogea; paleoliticul mijlociu circa 100.000-40.000 î.e.n.)

ALEXANDRU PĂUNESCU, Evoluţia armelor şi uneltelor de piatră cioplită descoperite pe teritoriul României, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1970, pp. 16, 18, 47-49, 57-58, 60, 69, 79, 81, 86, 113, 196, 236.

MARIN CÂRCIUMARU & FLOREA MOGOȘANU & ALEXANDRU PĂUNESCU, Unele consideraţii asupra paleoliticului mijlociu în Dobrogea, „Pontica”, Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa, Constanţa, 1972, pp. 11-28.

MARIN CÂRCIUMARU & FLOREA MOGOȘANU, Paleogeografia paleoliticului mijlociu din podişul Dobrogei, „Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie”, ed. Acad. RSR, Bucureşti, tom 27, nr. 3, 1976, pp. 331-345.

DIONISIE M. PIPPIDI (coord.), Dicţionar de istorie veche a Românie. Paleolitic - sec. X, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, pp. 65, 209-210, 306-307, 365, 419-420, 449-451, 502.

VASILE CHIRICĂ (coord.), 'La genèse et l'évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie : Session scientifique dédiée au centenaire de la première découverte paléolithique de MITOC (Départ. de Botosani), Iasi-Botosani, 22-25 octobre 1985', Université Alexandru Ioan Cuza/Bibliotheca Archaeologica Iassiensis 2, Iasi, 1987.

VASILE CHIRICĂ & DAN MONAH, Le Paléolithique et Le Néolithique de la Roumanie en Contexte Européen, Université Alexandru Ioan Cuza/Bibliotheca Archaeologica Iassiensis 4, Iasi, 1991.

ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., edit. Ex Ponto, Constanţa, 1998, pp. 13-15. (A. R. - cap. I: Primele semne de viaţă omenească în Dobrogea. Paleoliticul)

IOSIF COLCER & VIOREL MĂGUREANU, File din istoria Dobrogei, Inspectoratul pentru cultură al judeţului Tulcea, 1998, pp. 9-11. (I. C. – cap. I: Din adânc de vremuri).

VALENTINA VOINEA & CĂTĂLIN DOBRINESCU, Secvențe preistorice în Dobrogea, „Tomis”, Constanța, serie nouă, an VII, iun.-aug. 2002, p. 20.
 

Despre Marius Teja

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.

Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa
Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

 

Călători străini prin Dobrogea (CXCV) - Gabriel Aubaret (Franţa) - galerie foto



 

Ti-a placut articolul?

Comentarii