Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:32 21 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

ro

07 Aug, 2018 00:00 2966 Marime text
În 1880, un recensământ al administrației locale stabilea că populația urbei era de 5.204 persoane. În următorii 14 ani, Constanța s-a dezvoltat continuu, iar fostul sat cu majoritate musulmană a devenit un oraș important al României, o stațiune turistică extrem de căutată.
 
Astfel, în 1894, Constanța va ajunge să își dubleze populația (față de 1880), ajungând la 9.499 de locuitori. De această dată, românii sunt cei majoritari (2.519 înregistrați la recensământ). Sunt consemnați de asemenea 2.460 de greci, 2.202 turci și tătari, 855 de evrei, 559 de armeni, 332 de germani, 181 de unguri, 109 italieni, 109 englezi, 106 bulgari, 33 de ruși etc.
 
În 1885 știm că orașul avea 62 de străzi. Cele mai multe case se aflau pe străzile Mircea (cu 78 de case) și Carol (actualul bulevard Tomis - cu 71 de case). Strada Libertăței (azi, Ecaterina Varga) avea 45 de case, iar strada Romană (azi Revoluției din 22 Decembrie 1989) avea 40 de case.
 
Revenind la strada Mircea, importantă arteră a urbei, trebuie spus că aici, din cele 78 de case, 49 dintre ele erau cu un etaj iar 29 cu două etaje. Pe Mircea se mai aflau în perioada 1880-1895 numeroase ateliere și magazii și tot aici funcționa deja Biserica Greacă Metamorphosis - Schimbarea la față. Se construiesc după 1880 Hotel Carol (inițial Terminus), dar și primul Cazin al orașului - Kursaal, Sala de Cură, care va funcționa în apropiere de Farul Genovez până în 1892, când se va construi al doilea Cazin, pe locul actualului Acvariu.
 
Primăria funcționează în această perioadă într-o clădire închiriată de pe strada Călărașilor (azi Cristea Georgescu), Primul edificiu construit special pentru a fi Primărie va fi ridicat abia în 1894 (finalizat în 1896), după planurile arhitectului Socolescu. Este clădirea unde astăzi funcționează Muzeul de Artă Populară și care a fost din 1906 și Poșta orașului.
 
Între 1886 și 1894 se construiește Catedrala Ortodoxă „Sfinții Petru și Pavel“. În 1886 se ridică și Biserica Evanghelică, care se afla pe strada Carol, oarecum vizavi de actuala Sală a Sporturilor. Această biserică a fost dărâmată în 1955.
 
În locul unde astăzi este Biblioteca Județeană se afla Cazarma Infanteriei - sediul Regimentului 34 Inafnterie. Între hotelurile Palas și Carol, din 1890 se găsea Palatul Sturdza, edificiu construit de principele Grigore Sturdza, fiul fostului domnitor muntean Mihail Sturdza.
 
Strada cunoscută nouă astăzi ca Aristide Karatzali se numea Ceres, iar actuala Vasile Alexandri (care coboară din spatele Lupoaicei având în dreapta Muzeul de Artă Populară) era strada Gării.
 
Până pe 19 ianuarie 1894 pe locul falezei Modern de astăzi, între Biserica Greacă și Zorile existau strada Cărămidari și alte câteva stradele, unde se găseau peste 35 de case. Această zonă a dispărut la data sus-menționată, în urma prăbușirii falezei, un accident teribil, pe care îl vom trata separat, într-un alt material.
 
Între 1880 și 1895, Constanța a avut mai mulți primari. Merită amintiți câțiva dintre aceștia, care au avut mai multe mandate și sub administrația cărora s-au consemnat numeroase realizări. Astfel, urbea tomitană a fost condusă foarte bine de Anton Alexandridi (primul primar al Constanței), de Panait Holban și de Mihail Coiciu (cel care astăzi dă numele unui important cartier al orașului)...
(Va urma)
 

Bibliografie

 
Petre Covacef - Onomastica străzilor din Constanța
Doina Păuleanu - Constanța 1878-1928, Spectacolul modernității târzii, vol.1
 
Despre Cristian Cealera  

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile școlilor nr. 25 și nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoția 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licențiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultății, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanța. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citește și:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera și-a descoperit o nouă vocație
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii