Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:04 03 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

149 de ani de la naşterea Titanului de la Văleni Sub pecetea lui Iorga – testimonii de azi întru perpetua memorie a Apostolului Neamului

ro

05 Jun, 2020 18:47 1669 Marime text

 La omagierea marelui învăţat şi patriot al neamului nostru – născut la Botoşani în urmă cu 149 de ani, la 5 iunie 1871 –, o reamintire a personalităţii sale prin relevarea de ofrande sufleteşti şi ştiinţifice din partea unora dintre slujitorii de azi ai lui Clio...

                Prin osârdia şi în coordonarea preţuitului regretat profesor Constantin Buşe şi a dăruitului medic de la Vălenii de Munte (licenţiat şi în Istorie) Constantin Găucan, au fost tipărite – în perioada 2006-2010 –, sub titlul N. Iorga. Studii şi documente, nu mai puţin de 11 [XI] volume (serie precedată de un alt volum – tipărit în 2001).

            Sunt prezenţi slujitori ai Musei Clio din diferite – cele mai multe prezenţe avându-le regretatul profesor&mentor  Gheorghe Buzatu (14 articole/studii) şi profesorul&iorghistul Petre Ţurlea (14); apoi: Nicolae Ciobanu (9), Stoica Lascu (9), Ioan Scurtu (9); Horia Dumitrescu (8), Alin Spânu (8), Gheorghe Zbuchea (8); Constantin Buşe (7), Stela Cheptea (7), Corneliu-Mihail Lungu (7), Aurel Pentelescu (7), Jipa Rotaru (7); Ion Ivaşcu (6), Dorina N. Rusu (6); Constantin Burac (5), Daniela Buşă (5), Nicolae Isar (5), Stelian Mândruţ (5), Gavriil Preda (5), Valeriu Râpeanu (5), Gheorghe Sbârnă (5), Răzvan Theodorescu (5).
 
            Merituoşii contributori generaţii (contributorii din Constanţa sunt evidenţiaţi prin bold) întru memoria Apostolului Neamului sunt:
            Ion Agrigoroaiei (cu 9 studii şi articole), Florin Anghel (2), B. Apăvăloaie, Vartan Arachelian (5), Constantin Ardeleanu (2), Cezar Avram (2), Ion Şt. Baicu, Diana Barbu, Lazăr Băciucu, Dan Berindei (3), Ion Bitoleanu (3), Ioan Bocioacă (3), Cornelia Bodea, Dan Bodea, Viorica Budăi-Damaschin (2), Ion Bulei (3), Constantin Burac (5), Daniela Buşă (5), Constantin Buşe (7), Gheorghe Buzatu (14), Ion Calafeteanu (2), Eliza Campus, Ecaterina Căpăţână, Ileana Căzan (2), Ionel Cândea (6), Stela Cheptea (7), Ioan Chiper, Ileana Cioarec, Nicolae Ciobanu (9), Veniamin Ciobanu, Dinică Ciobotea, Valentin Ciorbea, Marusia Cîrstea (4), Mariana Cojoc, Virgil Coman, Ion Constantin (3), Florin Constantiniu, Laurenţiu Constantiniu, Valeria Costăchel /postmortem/, Gelu Culicea, Victor Crăciun, Tatiana Cruceanu, Viorel Cruceanu (2), Nicolae Dascălu, Eugen Denize (3), Vasile Diacon, Doru Dina (2), Cezar Dobre, Lavinia-Dacia Dumitraşcu, Horia Dumitrescu (8), Ion Giurcă, Aurelia Grosu, Constantin Hlihor (3), Vlad Hogea, Mihai Iacobescu (2), Mihail E. Ionescu, Constantin Iordan, Sergiu Iosipescu, Nicolae Isar (5), Ion Ivaşcu (6), Kopi Kycyku, Stoica Lascu (9), Ioan Lăcustă (2), Corneliu-Mihail Lungu (7), Liviu Maior, Şerban Marin, Paul Matiu, Silviu Miloiu (2), Cezar Mâţă, Mariana Mihăilescu (3), Stelian Mândruţ (5), Viorica Moisuc (2), Constantin Moraru, Marian Moşneagu (3), Tudor Nedelcea, Marian Nencescu, Sorin Oane, Ştefan Olteanu (2), Mihai Opriţescu (2), Daniela Osiac, Vladimir Osiac, Petre Otu (3), Adrian T. Pascu (2), Andrei Păunescu, Diana Păunoiu, Aurel Pentelescu (7), Radu Petrescu, Sime Pirotici (3), Ioan-Aurel Pop, Bogdan Popa, Paul D. Popescu, George Potra, George G. Potra, Gavriil Preda (5), Dan Prodan (2), Roxana Radu, Mihai-Sorin Rădulescu (3), Valeriu Râpeanu (5), Jipa Rotaru (7), Dorina N. Rusu (6), Cristian Sandache, Gheorghe Sbârnă (5), Georgiana-Margareta Scurtu (2), Ioan Scurtu (9), Alin Spânu (8), Alex M. Stoenescu, Lucia Spătaru, Mircea Suciu, Dumitru Şandru, Ionica Şerban (3), Florin N. Şinca (3), Marian Ştefan, Barbu Ştefănescu, Ştefan Ştefănescu (2), Gheorghe A. Ştirbăţ, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Mircea Tănase, Bogdan-Alexandru Teodor, Mihaela Teodor, Răzvan Theodorescu (5), Raluca Tomi, Liviu Ţăranu, Iolanda Ţighiliu (3), Ecaterina Ţânţăreanu (2), Petre Ţurlea (14), Mihai Ungheanu (4), Marcel Varga, Ion Zarzără, Gheorghe Zbuchea (8), Alexandru Zub (2).
 
            Iar conţinutul ca atare al celor 12 volume este:

Constantin Buşe (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940 [Volum omagial dedicat operei marelui istoric român care a fost patru decenii profesor al Universităţii din Bucureşti. Lucrarea se editează, cu concursul Clubului Istoricilor „Nicolae Iorga”, la împlinirea a 130 de ani de la naşterea marelui savant] (Universitatea din Bucureşti), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2001 /424 pp./.
Constantin Găucan /Preşedintele clubului istoricilor „Nicolae Iorga”. Bucureşti 5 iunie 2001/, Cuvânt înainte: 7-8.
Partea I
 Nicolae Iorga, azi. Studii şi interpretări: 19-245
Dan Berindei, Prodigiosul Nicolae Iorga: 19-31.
Gheorghe Zbuchea, Lumea sud-est europeană în opera lui Nicolae Iorga: 32-45.
Ioan Scurtu, Istoria contemporană în opera lui Nicolae Iorga: 46-51.
Constantin Hlihor, Reflecţii geopolitice în opera lui Nicolae Iorga: 52-58.
Ioan Chiper, Al III-lea Reich şi Nicolae Iorga. Proiecte de presiune şi influenţare a savantului: 59-72.
Constantin Buşe, Nicolae Dascălu, Nicolae Iorga, revizionismul şi relaţiile româno-ungare: 73-92.
Gheorghe Buzatu, Nicolae Iorga şi contemporanii săi. Documente inedite: 93-96.
Eliza Campus, Nicolae Iorga şi relaţiile internaţionale 1933-1939: 97-104.
Mihai Opriţescu, Nicolae Iorga – şef de partid: 105-115.
Ion Bocioacă, Nicolae Iorga şi Vălenii de Munte: 116-126.
Ştefan Ştefănescu, Nicolae Iorga şi Institutul ctitorit de el: 127-132.
Mariana Mihăilescu, Nicolae Iorga şi Institutul pentru Studiul Istoriei Universale 1937-1940: 133-152.
Valeriu Râpeanu, Cel dintâi intelectual român cu viziune europeană asupra literaturii: 139-152.
Mircea Suciu, Nicolae Iorga şi istoria mentalităţilor: 153-161.
Vartan Arachelian, Nicolae Iorga – rol de călăuză a conştiinţei româneşti: 162-173.
Adrian Pascu, Nicolae Iorga, Spiru Haret şi cărturarii ardeleni: 174-181.
Eugen Denize, Spania în opera lui Nicolae Iorga: 182-188.
Raluca Tomi, Nicolae Iorga şi Risorgimento: 189-199.
Ileana Căzan, Nicolae Iorga, istoric al Imperiului Otoman: 200-207.
Ion Calafeteanu, Nicolae Iorga, C.I. Karadja şi o intervenţie în parlament: 208-215.
Petre Ţurlea, Şcoala Română din Franţa în amintirile unora dintre membrii săi: 216-222.
Cornelia Bodea, “The Grand Old Man of Romania”. Nicolae Iorga văzut de istoricii americani: 223-245.
Partea a II-aSpicuri din opera lui Nicolae Iorga: 249-409.
 
Constantin Buşe (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii [I], Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006 /426 pp./
Constantin Găucan, Cuvânt înainte: 7-8.
Constantin Buşe, Omagiul unui mare istoric adus înaintaşului său de geniu. Gheorghe I. Brătianu despre Nicolae Iorga şi opera sa: 9-17.
Şerban Marin, Nicolae Iorga şi cronistica veneţiană: 18-34.
Gheorghe Zbuchea, Nicolae Iorga şi românitatea Sud-dunăreană: 35-43.
Stoica Lascu, N. Iorga: Aromânii, „o comoară a neamului”: 44-61.
Horia Dumitrescu, Vrancea văzută de Nicolae Iorga: 62-75.
Ileana Căzan, Daniela Buşă, Nicolae Iorga editor al primelor colecţii de călători străini despre Ţările Române: viziunea despre modernizarea societăţii româneşti la începutul secolului al XIX-lea: 76-93.
Veniamin Ciobanu, Nicolae Iorga – istoric al relaţiilor româno-polone. Câteva consideraţii: 94-108.
Stela Cheptea, Episcopia Romano-Catolică Iaşi: 109-148.
Ion Bulei, Nicolae Iorga şi Italia: 149-151.
Constantin Burac, Imaginea lui N. Iorga reflectată în scrisorile primite până la 1900: 152-158.
Liviu Maior, Istorie şi politică. Nicolae Iorga şi Transilvania, 1900-1914. Contribuţii: 159-170.
Nicolae Isar, Nicolae Iorga – Spiru C. Haret. O dispută publică privind organizarea Bisericii Ortodoxe Române: 171-187.
Ion Ivaşcu, Slatina, la începutul sec. XX – văzută de Nicolae Iorga: 188-190.
Ion Agrigoroaiei, N. Iorga şi chestiunea reformei agrare: 191-199.
Ion Buzatu, Figuri de parlamentari celebri: Nicolae Iorga: 200-223.
Mihail E. Ionescu, Sergiu Iosipescu, Conferinţele lui Nicolae Iorga la Şcoala Superioară de Război: 224-242.
Mihail Opriţescu, Divergenţe politice între Nicolae Iorga şi A.C. Cuza. Sciziunea din aprilie 1920: 243-251.
Ioan Scurtu, N. Iorga – copreşedinte al Partidului Naţional (1923-1926): 252-274.
Georgiana-Margareta Scurtu, Viaţa politică din România. Constituirea guvernului Iorga (aprilie 1931): 275-293.
Eugen Denize, Nicolae Iorga la microfonul Radiodifuziunii Române: 294-307.
Contantin Hlihor, Geopolitica estului european în opera lui Nicolae Iorga: 308-316.
Silviu Miloiu, Nicolae Iorga şi lumea nordică: contribuţii: 317-3328.
Mihai Sorin Rădulescu, Pe urmele unui nepot al lui N. Iorga: gânditorul Virgil Bogdan: 329-342.
Dan Berindei, Ultimul curs al lui Nicolae Iorga la Universitatea din Bucureşti: 343-357.
Valeriu Râpeanu, Asasinarea morală a lui Nicolae Iorga: 358-381.
Vartan Arachelian, Oameni care au fost, modele de urmat: 382-394.
Corneliu-Mihail Lungu, Fondul personal arhivistic „Nicolae Iorga”: 395-404.
Petre Otu, 1965„Redescoperirea” lui N. Iorga: 405-423.  
 
■ Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, II, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006 /448 pp./
Constantin Găucan, Cuvânt înainte: 7-8.
Ion Agrigorioaiei, Lecţia de deschidere a cursului de istorie: 9-18.
Florin Anghel, Guvernul Nicolae Iorga şi un proiect româno-polon de uniune dinastică. 1931-1932: 19-32.
Vartan Arachelian, Luna august în istoria românească: 33-40.
Daniela Buşă, Nicolae Iorga – impresii din peregrinările prin Scandinavia: 41-48.
Constantin Buşe, Gheorghe I. Brătianu despre Nicolae Iorga: 49-74.
Gh. Buzatu, Stela Cheptea, N. Iorga in memoriam (corespondenţă politică şi literară): 75-160.
Ion Calafeteanu, Nicolae Iorga şi Grigore Gafencu:  161-164.
Ionel Cândea, Contactele lui Nicolae Iorga cu Brăila: 165-212.
Nicolae Ciobanu, Nicolae Iorga şi istoria lui Mihai Viteazul: 213-224.
Mariana Cojoc, Constanţa în „vremea oraşelor” lui Iorga: 225-238.
Florin Constantiniu, Nicolae Iorga: a scrie şi a face istorie. O notă: 239-244.
Eugen Denize, Nicolae Iorga, arhivele din Lemberg şi economia Moldovei lui Ştefan cel Mare. Unele aspecte: 245-256.
Horia Dumitrescu, Nicolae Iorga şi Petre Liciu – colegi şi prieteni întru eternitate: 257-276.
Cezar Mâţă, Nicolae Iorga în vizorul serviciilor de informaţii: 277-286.
Mariana Mihăilescu, Fundaţia culturală Nicolae Iorga în anii comunismului: 287-290.
Adrian T. Pascu, Nicolae Iorga despre Iosif al II-lea şi românii: 291-306.
Mihai Sorin Rădulescu, Nicolae Iorga şi Ciprul: 307-326.
Dorina N. Rusu, Nicolae Iorga şi ziarul său „Neamul Românesc”: 327-354.
Georgiana-Margareta Scurtu, Nicolae Iorga şi actul de la 4 ianuarie 1926: 355-364.
Ioan Scurtu, Nicolae Iorga şi criza de guvern din 1932: 365-372.
Alin Spânu, Nicolae Iorga, şcoala de la Văleni şi agentul nr. 197 (1909): 373-382.
Florin N. Şinca, Nicolae Iorga şi Prahova: 383-414.
Iolanda Ţighiliu, Nicolae Iorga şi Extremul orient. China: 415-420.
Petre Ţurlea, Partidul Naţionalist Democrat după asasinarea lui Nicolae Iorga: 421-438.
Gheorghe Zbuchea, Nicolae Iorga şi lupta pentru limba românească: 439-446.
 
■ Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, III, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2007 /604 pp./
Constantin Găucan, Cuvânt înainte: 7-9.
Ion Agrigoroaiei, În primele rânduri ale „rezistenţei până la capăt”: 11-18.
Florin Anghel, „Blăstămul conducătorilor de samă”. Poprtrete ale mareşalului Jósef Piłsudski în opera lui Nicolae Iorga: 19-31.
Dan Berindei, Revoluţia Franceză în viziunea din 1940 a lui N. Iorga: 33-42.
Ion Bulei, Vasile Pârvan – Nicolae Iorga: 43-49.
Daniela Buşă, Nicolae Iorga şi Belgia: 51-58.
Constantin Buşe, Pe urmele lui Nicolae Iorga în Statele Unite: 59-72.
Gheorghe Buzatu, Horia Dumitrescu, Nicolae Iorga şi Ion Antonescu: Istoria războaielor României din 1914-1919 şi 1941-1944: 73-88.
Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Nicolae Iorga and the History of Anglo-Romanian Relations: 89-116.
Ionel Cândea, Ecaterina Ţânţăreanu, Nicolae Iorga în fruntea Comisiunii Monumentelor Istorice şi cercetările arheologice de la Cetatea Turnu – Turnu Măgurele (I): 117-130.
Ecaterina Căpăţână, Metafora în scrierile istorice ale lui Nicolae Iorga: 131-135.
Nicolae Ciobanu, Istoria armatei româneşti în viziunea marelui istoric Nicolae Iorga: 137-154.
Laurenţiu Constantiniu, Iorga şi relaţiile româno-ruse: 155-158.
Vlad Hogea, Pamfletele lui Nicolae Iorga: 159-168.
Mihai Iacobescu, Iorga şi Bucovina: 169-242.
Constantin Iordan, Nicolae Iorga şi Grecia timpului său: câteva repere: 243-257.
Nicolae Isar, Nicolae Iorga în apărarea memoriei domnitorului Alexandru Ioan Cuza: 259-292.
Stoica Lascu, Nicolae Iorga şi evenimentele din Balcani. Repere publicistice (1908-1940): 293-364.
Ioan Lăcustă, Nicolae Iorga în însemnările lui G.T. Kirileanu: 365-377.
Corneliu-Mihail Lungu, Personalitatea lui Nicolae Iorga reflectată în documente de arhivă: 379-386.
Stelian Mândruţ, Nicolae Iorga în istoriografia română şi străină. Reeditări. Antologii. Ediţii critice. Texte. Bibliografie selectivă (1965-2005): 387-399.
Petre Otu, Nicolae Iorga – centenar sub cenzură: 401-419.
Aurel Pentelescu, Un diferend cu Mănăstirea Cernica. Documente inedite: 421-430.
Sime Pirotici, Tragedia sârbă din 1903 reflectată în relatările despre două călătorii ale lui Nicolae Iorga. Câteva reflecţii: 431-438.
Mihai Sorin Rădulescu, Date de arhivă noi despre familia Iorga: 439-454.
Valeriu Râpeanu, Contribuţii la reeditarea şi exegeza operei lui Nicolae Iorga: 455-462.
Jipa Rotaru, Nicolae Iorga despre românii sud-dunăreni de la origini până la cucerirea otomană: 463-472.
Dorina N. Rusu, O publicaţie de excepţie: Revista Istorică: 473-493.
Gheorghe Sbârnă, Nicolae Iorga despre „condiţiile adevăratei culturi”: 495-502.
Ioan Scurtu, N. Iorga despre intrarea României în primul război mondial: 503-510
Alin Spânu, Nicolae Iorga şi inconfundabilulu său stil literar. Studiu de caz: Două scrisori redactate în 9136: 511-517.
Răzvan Theodorescu, „Eu nu sunt eu”: 519-522.
Iolanda Ţighiliu, Nicolae Iorga şi Extremul Orient. Japonia: 523-528.
Petre Ţurlea, Cursurile de vară de la Vălenii de Munte în 1908: 529-557.
Mihai Ungheanu, Coincidenţe care ne solicită. Un Iorga necunoscut: 559-572.
Marcel Varga, Atitudinea guvernului Nicolae Iorga faţă de minorităţile naţionale din România (18 aprilie 1931-31 mai 1932): 573-592.
Gheorghe Zbuchea, Lumea americană: o „preţioasă experienţă” în viaţa lui N. Iorga: 593-601.
 
■ Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, IV, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2007 /604 pp./
Constantin Găucan, Cuvânt înainte: 7-8.
Ion Agrigoroaiei, În arhiva Universităţii din Iaşi: 9-30.
Ion Bocioacă, Nicolae Iorga – armenii şi Vălenii de Munte: 31-36.
Constantin Buşe, Unele aspecte privind relaţiile româno-polone în viziunea lui Nicolae Iorga: 37-50.
Gheorghe Buzatu, România şi vecinătatea Rusiei, în viziunea lui Nicolae Iorga: 51-61.
Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Posteritatea lui N. Iorga – între tragedie şi sublim: 63-113.
Ionel Cândea, Ecaterina Ţânţăreanu, Nicolae Iorga în fruntea Comisiunii Monumentelor Istorice şi cercetările arheologice de la Cetatea Turnu – Turnu Măgurele (I): 115-133.
Nicolae Ciobanu, Opera lui Nicolae Iorga, „Istoria lui Ştefan cel Mare – pentru poporul român”: 135-148.
Ion Constantin, Conceptul balcanic în viziunea lui Nicolae Iorga: 149-157.
Valeria Costăchel, Nicolae Iorga aşa cum l-am cunoscut (Fragmente din Amintiri): 159-196.
Victor Crăciun, Nicolae Iorga despre Basarabia şi Bucovina (Proiect pentru o viitoare carte): 197-222.
Horia Dumitrescu, Nicolae Iorga şi Gheorghe Gh. Longinescu: 223-232.
Constantin Hlihor, Nicolae Iorga un precursor al teoriei relaţiilor internaţionale?: 233-240.
Mihai Iacobescu, Nicolae Iorga despre caracterul primului război mondial: 241-254.
Nicolae Isar, Nicolae Iorga despre Nicolae Bălcescu. Pe marginea primelor scrieri dedicate operei şi personalităţii fruntaşului paşoptist (1891-1901): 255-274.
Kopi Kycyku, Nicolae Iorga şi popoarele „născute într-o zodie fără noroc”: 275-278.
Stoica Lascu, N. Iorga şi Dobrogea. Repere publicistice (1903-1940): 279-365.
Corneliu Mihail Lungu, Noi mărturii documentare despre personalitatea lui Nicolae Iorga: 367-376.
Stelian Mândruţ, Nicolae Iorga în istoriografia română şi străină. Cărţi/lucrări/volume despre viaţa şi opera sa. Bibliografie selectivă (1965-2005). II: : 377-386.
Mariana Mihăilescu, Date noi despre Fundaţiunea Nicolae Iorga: 387-391.
Constantin Moraru, 1937. Nicolae Iorga şi problema Statutului membrilor Casei Regale: 395-398.
Aurel Pentelescu, Gavriil Preda, Ultimul curs al lui Nicolae Iorga la Şcoala Superioară de Război din Bucureşti: 399-418.
David Prodan, Un cuvânt de închinare: 419-423.
Mihai Sorin Rădulescu, Reflecţii despre cel de-al doilea doctorat al lui Nicolae Iorga: 425-435.
Jipa Rotaru, Cursurile lui Nicolae Iorga la Şcoala Superioară de Război: 437-452.
Jipa Rotaru, Pamfil Şeicaru despre Nicolae Iorga: 453-460.
Dorina N. Rusu, Nicolae Iorga şi Mihai Eminescu: 461-471.
Gheorghe Sbârnă, Nicolae Iorga şi păstrarea „Icoanei unităţii naţionale” de la 1 Decembrie 1918: 473-482.
Alin Spânu, Nicolae Iorga între principele Nicolae şi partidul „Totul pentru ţară” (1937): 483-490.
Dumitru Şandru, Politica agrară a guvernului Iorga-Argetoianu: 491-514.
Florin N. Şinca, Nicolae Iorga şi anexarea Austriei (Anschluss-ul): 515-521.
Liviu Ţăranu, Nicolae Iorga în arhivele Securităţii: 523-532.
Răzvan Theodorescu, Idealul moral la Nicolae Iorga: 533-527.
Petre Ţurlea, Şcoala de misionare „Regina Maria”: 539-562.
Petre Ţurlea, Nicolae Iorga şi Ion Antonescu. Completări documentare pe marginea unui articol: 563-572.
Mihai Ungheanu, Nicolae Iorga modernul, clarvăzătorul: 573-587.
Gheorghe Zbuchea, Din nou despre bizantinologul Nicolae Iorga: 589-601.
 
■ Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, V, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2008 /744 pp./
Constantin Găucan, Cuvânt înainte: 9-11.
Ion Agrigoroaiei, Pentru interesul economic al acestei ţări: 13-22.
Vartan Arachelian, Iorga şi Siruni, sau fericita întâlnire a doi savanţi: 23-44.
Cezar Avram, Roxana Radu, Nicolae Iorga şi revista Arhivele Olteniei: 45-53.
Lazăr Baciucu, O strălucită voce a poporului român: 55-63.
Ion Bitoleanu, Nicolae Iorga. Omul: 65-104.
Ioan Bocioacă, Vălenii de Munte în paginile ziarului Neamul Românesc: 105-124.
Constantin Burac, Nicolae Iorga despre Dimitrie Onciul. Contribuţii la o biografie: 125-137.
Daniela Buşă, 1908 – Nicolae Iorga şi modificările politico-teritoriale din Balcani: 139-143.
Constantin Buşe, Opinii şi judecăţi ale lui Nicolae Iorga despre problemele vieţii politice interne şi internaţionale din vremea sa: 145-155.
Gh. Buzatu, N. Iorga – istoricul militant: 157-206.
Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Un veac de „tiranie epistolară” (1907-2007): virtuţi şi limite: 207-298.
Nicolae Ciobanu, Lecţii pentru viitorii ofiţeri: 299-307.
Ion Constantin, Nicolae Iorga şi relaţiile româno-polone în perioada interbelică: 309-320.
Viorel Cruceanu, Savantul şi ţinuturile băcăuane: 321-328.
Horia Dumitrescu, Nicolae Iorga şi Savel Rădulescu. Corespondenţă: 329-335.
Ion Giurcă, Nicolae Iorga şi soarta bibliotecii lui Constantin I. Karadja: 337-348.
Nicolae Isar, Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu în evocările lui Nicolae Iorga: 349-378.
Stoica Lascu, Virgil Coman, Comemorarea lui N. Iorga la Constanţa (25 mai 1941). Documente arhivistice şi mărturii de epocă: 379-402.
Corneliu-Mihail Lungu, Actualitatea problemei arhivelor în viziunea lui Nicolae Iorga: 403-414.
Stelian Mândruţ, Nicolae Iorga în istoriografia română şi străină. Articole şi studii despre viaţa şi opera sa. Bibliografie selectivă (1965-2005). III: 415-452.
Viorica Moisuc, Nicolae Iorga şi opţiunea pentru Transilvania: 453-460.
Sorin Oane, Nicolae Iorga şi naţionalismul democratic vâlcean: 461-472.
Ştefan Olteanu, Problema începuturilor evului mediu în Istoria Românilor în viziunea lui Nicolae Iorga şi în lumina cercetărilor recente: 473-488.
Vladimir Osiac, Nicolae Iorga despre Tudor Vladimirescu: 489-496.
Sime Pirotici, Iorga, Mackensen şi Balcanii: 497-508.
Bogdan Popa, „Ceteşti, vezi şi te întrebi: Pentru ce?”. Contextul unei polemici între Nicolae Iorga şi Mihail Sebastian: 509-520.
Gavriil Preda, Aurel Pentelescu, Politica de apărare a ţării în perioada guvernului condus de Nicolae Iorga (18 aprilie 1931-31 mai 1932): 521-542.
Dan Prodan, Nicolae Iorga în conştiinţa istoricilor universitari de la Iaşi şi Bucureşti (decembrie 1940-mai 1941): 543-564.
Valeriu Râpeanu, Ofensiva împotriva istoriografiei româneşti: 565-570.
Jipa Rotaru, Printre primele cursuri predate de Nicolae Iorga la Şcoala Superioară de Război: 571-604.
Ioan Scurtu, Nicolae Iorga „Foarte frumos s-a făcut ce s-a făcut la Alba”: 605-613.
Alin Spânu, Un strigăt de onoare. Scrisoarea lui Nicolae Iorga către Regele Ferdinand (19 februarie 1918): 615-621.
Alex M. Stoenescu, Istoria ca ştiinţă în viziunea lui Nicolae Iorga: 623-627.
Florin N. Şinca, Nicolae Iorga prigonit de poliţie şi după moarte (1940-1948): 629-640.
Iolanda Ţighiliu, Nicolae Iorga şi Extremul Orient. Rusia Asiatică: 641-645
Petre Ţurlea, Aşezămintele Nicolae Iorga după 1948: 647-689.
Mihai Ungheanu, „Marea judecată” şi riscurile judecătorului: 691-698.
Gheorghe Zbuchea, O conferinţă [Ce e Bizanţul...] a lui Nicolae Iorga: 699-714.
Gheorghe Zbuchea, Marea Adriatică în viaţa şi opera lui Nicolae Iorga: 715-730.
Alexandru Zub, Nicolae Iorga: concepţia umană a istoriei: 731-744.
 
■ Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, VI-VII, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti /2008 660 pp./
Constantin Găucan, Cuvânt înainte: 7-8.
Ion Agrigoroaiei, În chestiunea Dobrogei (1917-1918): 9-19.
Vartan Arachelian, Un aristrocrat al verbului: 20-36.
Daniela Buşă, Nicolae Iorga şi „Istoria românilor prin călători”: 37-57. 
Gh. Buzatu, Un model istoriografic: Istoria românilor a lui N. Iorga (10 volume, 1936-1939: 58-247.
Ionel Cândea, Istoria Brăilei în opera lui Nicolae Iorga (I): 248-253.
Stela Cheptea, B. Apăvăloaie, Mitropolitul Varlaam – Contribuţii: 254-255.
Nicolae Ciobanu, Drumul spre marea unire de la Alba Iulia a trecut prin Chişinău: 266-274.
Vasile Diacon, N. Iorga şi naţionalismul românesc în spaţiul bucovinean: 275-300.
Lavinia-Dacia Dumitraşcu, Familia Nicolae Iorga în anii 1940-1941: 301-320.
Horia Dumitrescu, Nicolae Iorga şi Congresul Ligii Culturale de la Focşani din anul 1931: 321-356.
Stoica Lascu, N. Iorga şi presa. Repere publicistice (1903-1940): 357-440.
Ioan Lăcustă, La Văleni, cu N. Iorga: 441-453.
Stelian Mândruţ, Fritz Valjavec şi Nicolae Iorga (1935-1936): 454-465.
Viorica Moisuc, Onisifor Ghibu despre Nicolae Iorga: 466-470.
Petre Otu, Riscul unei nepăsări vinovate: 471-475.
Aurel Pentelescu, Gavriil Preda, Lecţia de deschidere la cursul „Stări sufleteşti şi războaie” a lui Nicolae Iorga la Şcoala Superioară de Război din Bucureşti, din data de 15 noiembrie 1938: 476-497.
Sime Protici, Încă o dată despre Iorga şi Maiorescu: 498-503.
Jipa Rotaru, Cursurile lui Nicolae Iorga la Şcoala Superioară de Război (II): 504-534.
Cristian Sandache, Modelul Nicolae Iorga în viaţa publică românească: 535-543.
Ioan Scurtu, N. Iorga şi „restauraţia” de la 8 iunie 1930: 544-546.
Marian Ştefan, Nicolae Iorga: 547-587.
Barbu Ştefănescu, Ardealul văzut de Nicolae Iorga – o lume de sate şi preoţi: 588-634.
Petre Ţurlea, O casă pentru Nicolae Iorga: 635-640.
Gheorghe Zbuchea, O ctitorie puţin cunoscută a lui N. Iorga: Institutul Român de Bizantinologie: 641-660..
 
■ Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, VIII, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009 /496 pp./
Constantin Găucan, Cuvânt înainte: 7-8.
Constantin Ardeleanu, Corespondenţa dintre Nicolae Iorga şi Robert William Seton-Watson în anii participării României la Războiul de întregire naţională (1916-1918): 9-20.
Cezar Avram, Diana Păunoiu, Ileana Cioarec, Aspecte privind activitatea lui Nicolae Iorga în cadrul „Ligii culturale” (1908-1940): 21-39.
Ioan Bitoleanu, Călător la început de veac prin ţinutul dintre Dunăre şi Mare: 41-51.
Daniela Buşă, Nicolae Iorga şi Istoria românilor prin călători (II): 53-67.
Gheorghe Buzatu, Nicolae Iorga pe Internet: 69-106.
Ionel Cândea, Istoria Brăilei în opera lui Nicolae Iorga (II): 107-116.
Nicolae Ciobanu, Oameni reprezentativi în purtarea războaielor. Curs ţinut de istoricul Nicolae Iorga la Şcoala Superioară de Război: 117-126.
Dinică Ciobotea, Ion Zarzără, Nicolae Iorga şi Craiova: 127-138.
Ion Constantin, Un document inedit despre „adevăratul testament al istoricului N. Iorga”: 139-144.
Aurelia Grosu, Ion Ivaşcu, Mănăstiri din judeţul Olt în scrierile lui Nicolae Iorga: 145-152.
Nicolae Isar, Nicolae Iorga despre Gheorghe Lazăr. Pe marginea unei monografii publicate la începutul războiului de întregire (1916): 153-164.
Ion Ivaşcu, Paul Matiu, Caracalul la începutul secolului XX văzut de Nicolae Iorga: 165-169.
Corneliu-Mihail Lungu, Tradiţie şi actualitate într-un document de la Nicolae Iorga: 174-180.
Marian Moşneagu, Geopolitica spaţiilor maritime în opera istoricului Nicolae Iorga: 181-198.
Tudor Nedelcea, Nicolae Iorga şi Fundaţia „Aman” din Craiova: 199-204.
Marian Nencescu, Nicolae Iorga şi un memorialist uitat – Artemie Homorodeanu: 205-212.
Daniela Osiac, Societatea „Prietenii Ştiinţei” şi Nicolae Iorga: 213-221.
Andrei Păunescu, Nicolae Iorga şi contemporanii săi: 223-251.
Aurel Pentelescu, Gavriil Preda, Nicolae Iorga şi revista Spirit militar modern. O colaborare la revista Estul: 253-265.
Valeriu Râpeanu, Perpessicius despre Nicolae Iorga. O cronică radiofonică de acum 75 de ani: 267-274.
Dorina N. Rusu, Academicianul Nicolae Iorga: 275-303.
Alin Spânu, Măsuri de ordine publică şi siguranţă la comemorarea lui Nicolae Iorga (15 mai 1941): 305-340.
Ştefan Ştefănescu, Nicolae Iorga – „România care trebuie să fie”: 311-320.
Gheorghe A. Ştirbăţ, Nicolae Iorga şi Partidul Naţionalist Democrat: 321-351.
Stoica Lascu, Nicolae Iorga şi America. Repere publicistice (1915-1939): 353-454.
Mircea Tănase, Nicolae Iorga şi Nae Ionescu, invocaţi postum într-o dispută dogmatică a exilului românesc: 455-463.
Răzvan Theodorescu, Romanitate şi românitate. Permanenţa unui neam: 465-468.
Mihai Ungheanu, Antihitlerismul lui Nicolae Iorga. Dreptul la viaţă al statelor mici: 469-494.
 
■ Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, IX, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009 /344 pp./
Constantin Găucan, Cuvânt înainte: 7-8.
Ion Agrigoroaiei, Pentru consolidarea României întregite: 9-18.
Constantin Ardeleanu, Nicolae Iorga şi dezvelirea statuilor lui Mihai Eminescu şi Costache Negri la Galaţi (1911-1912): 19-25.
Ion Şt. Baicu, Nicolae Iorga în imediata posteritate. Amprenta personalităţii sale în Prahova. 1940-1948: 27-48.
Diana Barbu, Nicolae Iorga în câteva portrete subiective: 49-51.
Ion Bulei, Oameni cari au fost: 53-61.
Constantin Burac, Nicolae Iorga despre domnia lui Antonie Ruset: 63-70.
Daniela Buşă, Nicolae Iorga şi Istoria românilor prin călători (III): 71-84.
Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Nicolae Iorga – În apărarea Basarabiei (Micromonografia consacrată trectului şi prezentului provinciei româneşti străbune): 85-121.
Ionel Cândea, Nicolae Iorga la Brăila acum un veac: 123-130.
Nicolae Ciobanu, Ionica Şerban, Rolul Teatrului Naţional în formarea unei societăţi cu o înaltă ţinută morală: 131-143.
Valentin Ciorbea, Gelu Culicea, Dobrogea în scrierile lui N. Iorga deţinute de Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” din Constanţa: 145-168.
Tatiana Cruceanu, Viorel Cruceanu, Nicolae Iorga, călător pe meleaguri ieşene: 169-179.
Cezar Dobre, Nicolae Iorga şi diaspora românească: 181-199.
Horia Dumitrescu, Aşezări vrâncene în opera lui Nicolae Iorga: 201-220.
Stoica Lascu, Due girnalisti italiani su „L’amore di N. Iorga per la nazione italiana”: 221-230.
Corneliu-Mihail Lungu, Să învăţăm din lecţiile de istorie ale lui Nicolae Iorga: 231-236.
Radu Petrescu, Conferenţiari muşceleni la Vălenii de Munte: 237-256.
Jipa Rotaru, Cursurile lui Nicolae Iorga la Şcoala Superioară de Război (III): 257-280.
Dorina N. Rusu, Nicolae Iorga şi marile bătălii din vara anului 1917: 281-290.
Gheorghe Sbârnă, Nicolae Iorga, ctitorul muzeului „Cuza Vodă” din Iaşi: 291-295.
Ioan Scurtu, 1918. O iniţiativă politică a lui N. Iorga: Uniunea Democraţiei Române: 297-306.
Alin Spânu, Asasinarea lui Nicolae Iorga în discursul public al generalului Ion Antonescu: 307-313.
Răzvan Theodorescu, Sub semnul lui Iorga: o „şcoală românească de istorie a Renaşterii”: 315-324.
Petre Ţurlea, Din nou despre poziţia Partidului Naţionalist Democrat faţă de evrei: 325-344.
 
■ Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, X, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2010 /588 pp./
Constantin I. Găucan, Cuvânt înainte: 7-10.
Ion Agrigoroaiei, Prim-ctitor al Bisericii „Sfântul Nicolae” – Copou: 11-18.
Dan Bodea, Ion Ivaşcu, Orient şi Occident, creatoare îngemănare de valori şi chemarea firească la cunoaşterea adevărului prin Nicolae Iorga: 19-30.
Violeta Budăi-Damaschin, Casa Memorială Nicolae Iorga 1966-2009: 31-44.
Constantin Burac, Nicolae Iorga – formator de Şcoală arhivistică: 45-56.
Daniela Buşă, Nicolae Iorga şi Istoria românilor prin călători (IV): 57-69.
Gh. Buzatu, Posteritatea lui Nicolae Iorga [cuprinde şi Sumarele volumelor I-IX]: 71-91.
Nicolae Ciobanu, Ionica Şerban, Pentru o Românie întregită şi o naţiune unită: 93-103.
Dina Doru, Ion Ivaşcu, Un studiu polonez [din 1924; publicat în limba română în 1943] despre opera şi personalitatea lui Nicolae Iorga: 105-146.
Stoica Lascu, N. Iorga. Interviuri (1931-1935): 147-264.
Corneliu-Mihail Lungu, Să învăţăm din lecţiile de istorie ale lui Nicolae Iorga (II): 265-269.
Stelian Mândruţ, Receptarea operei lui Nicolae Iorga în mediul academic şi universitar clujean (1965-1990): 271-306.
Marian Moşneagu, Nicolae Iorga şi Deşteptarea Sătenilor: 307-342.
Şt. Olteanu, Obştea sătească medievală ca structură social-politică la nordul Dunării în primul mileniu creştin, în viziunea lui Nicolae Iorga: 343-356.
Aurel Pentelescu, Gavriil Preda, Naţionalism şi frontiere în viziunea lui Nicolae Iorga [Conferinţă la Radio, 10 martie 1939]: 357-366.
Ioan-Aurel Pop, Nicolae Iorga – fondator al casei Române din Veneţia: 367-404 [foto, facs.: 387-404].
Dan Prodan, Posteritatea operei orientalistico-turcologice a lui Nicolae Iorga: 405-422.
Dorina N. Rusu, Neamul Românesc, un ziar al conştiinţei naţionale: 423-442.
Gheorghe Sbârnă, Neamul nostru (1943-1944), în succesiunea Neamului Românesc: 443-484.
Ioan Scurtu, Nicolae Iorga – Întemeietorul Institutului pentru Studiul Istoriei Universale: 485-503
Alin Spânu, Asasinarea lui Nicolae Iorga – cauza principală a disensiunilor din mişcarea legionară: 505-516.
Nicolae-Şerban Tanaşoca, De la Institutul pentru Studiul Europei de Sud-orientale la Institutul de Studii Sud-est Europene: 517-555.
Mihaela Teodor, Amintirea lui Nicolae Iorga. Articole de presă din Liberalul, noiembrie 1946: 557-564.
Bogdan-Alexandru Teodor, N. Iorga şi Viaţa Românească. O recenzie din ianuarie 1940: 565-572.
Petre Ţurlea, Casa Memorială „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte: 573-576.
Petre Ţurlea, Şcoala română din Franţa: 577-582.
Petre Ţurlea, Nicolae Iorga – mesaj pentru generaţiile viitoare: 583-587.
 
■ Constantin Buşe, Constantin Găucan (coord.), Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, XI, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2010 /646 pp./
Constantin I. Găucan, Cuvânt-înainte. De ce un nou volum de studii despre Nicolae Iorga: 7-8.
Ion Agrigoroaie, „Nicolae Iorga, omul de creaţie şi geniu, reprezentantul autentic al spiritualităţii noastre”. Semnificaţia unei evocări: 9-16.
Constantin Ardeleanu, Conferinţele lui Nicolae Iorga la Căminul Cultural „Sfinţii Împăraţi” din Galaţi: 17-22.
Ion Bitoleanu, Politica externă a României în viziunea parlamentarului Nicolae Iorga: 23-40.
Dan Bodea, Ion Ivaşcu, Nicolae Iorga – expresia unei personalităţi care ilustrează Panteonul vocaţiei: 41-54.
Violeta Budăi-Damaschin, Casa Memorială „Nicolae Iorga” Botoşani – arhivă documentară: 55-58.
Constantin Burac, N. Iorga şi organizarea politico-administrativă a principatului Transilvaniei în vremea lui Mihai Viteazul: 59-66.
Constantin Buşe, Tentaţia exoticului. Începuturile cunoaşterii lumii japoneze: 67-76.
Ghorghe Buzatu, Actualitatea lui Nicolae Iorga: 77-84.
Ionel Cândea, Nicolae Iorga şi pisania mănăstirii Măxineni (jud. Brăila): 85-92.
Nicolae Ciobanu, Ionica Şerban, Nicolae Iorga: „Menirea mea ca deputat independent”: 93-104.
Doru Dina, Ion Ivaşcu, Nicolae Iorga văzut de contemporani – 1920-1940: 105-126.
Horia Dumitrescu, Schituri, biserici şi mănăstiri vrâncene în opera lui Nicolae Iorga: 127-160.
Stoica Lascu, N. Iorga – păreri asupra situaţiei din Balcani şi a vieţii social-politice româneşti. În lumina unor interviuri (1912-1914): 161-194.
Corneliu-Mihail Lungu, Istoria relaţiilor ruso-române în opera lui Nicolae Iorga: 195-204.
Silviu Miloiu, Nicolae Iorga şi lumea nordică. Contribuţii: 205-216.
Marian Moşneagu, Nicolae Iorga şi „Vestitorii satelor”: 217-249.
Aurel Pentelescu, Şcoala Superioară de Război pentru Nicolae Iorga: 249-262.
Paul D. Popescu, Ecaterina Iorga: 263-280.
George Potra, „Întâlnirile” mele cu Domnul Profesor: 281-298.
George G. Potra, Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu. Interferenţe: 299-524.
Jipa Rotaru, Cursurile lui Nicolae Iorga la Şcoala Superioară de Război (IV): 525-544.
Gheorghe Sbârnă, Nicolae Iorga: în faţa marilor îndatoriri ale vremii noastre – ultimul discurs parlamentar al marelui istoric: 545-564.
Ioan Scurtu, N. Iorga – mai multe partide, un singur ideal: 565-570.
Alin Spânu, Pe culmile pamfletului politic: Nicolae Iorga versus Iuliu Maniu (1934): 571-578.
Lucia Spătaru, Rolul minorităţilor în opera ştiinţifică şi politică a lui Nicolae Iorga după Primul Război Mondial: 579-604.
Răzvan Theodorescu, Ţările Române şi China: 605-612.
Petre Ţurlea, Dimitrie Cantemir în opera lui Nicolae Iorga: 613-624.
Petre Ţurlea, Nicolae Iorga în documentele serviciilor speciale în iunie şi iulie 1940: 625-638.
Alexandru Zub, Nicolae Iorga – vocaţia militantă a istoricului: 639-644.
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii