Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
07:26 20 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

ZIUA-n amiaza mare Armenii și rușii lipoveni în sărbătoare. Crăciunul în pandemie

ro

08 Jan, 2022 00:00 2063 Marime text
  • Crăciunul armenilor și rușilor lipoveni, comunități care trăiesc în Dobrogea, este sărbătorit cu un decalaj de două săptămâni față de 25 Decembrie. Sunt zile în care membrii celor două comunități se bucură de Nașterea Domnului, împreună cu familia. Copiii primesc daruri de la Moșul, colindă, familiile merg la biserică, în Ajun și în prima zi a Crăciunului, bucătăresele se întrec în pregătirea bucatelor puse pe mesele îmbelșugate, savurate de petrecăreți. În județul Constanța, atât Uniunea Armenilor, cât și Comunitatea Rușilor Lipoveni sunt puternic implicate în păstrarea tradițiilor și obiceiurilor celor două etnii.
 
Armenii sărbătoresc simultan Crăciunul și Boboteaza. Potrivit Uniunii Armenilor din România,  sărbătorind Crăciunul și Boboteaza în aceeași zi, armenii păstrează tradițiile inițiale ale creștinismului. Data sărbătorii Nașterii Domnului a fost modificată în Imperiul Roman, după acceptarea creștinismului printre religiile imperiului de către Împăratul Constantin. Astfel, ea a fost celebrată deodată cu ultima zi a sărbătorii păgâne a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifică lupta și, în cele din urmă, izbânda luminii împotriva întunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra răului. În cele din urmă, această modificare a fost acceptată în mod oficial de către Bisericile creștine, în urma Sinodului din Chalcedon (451).
 
Dat fiind că în acea perioadă Armenia se găsea într-un aprig război cu perșii, reprezentanții Bisericii Armene nu au putut participa la acel Sinod și nu și-au însușit hotărârile Conciliului din Chalcedon. Acesta este motivul pentru care armenii ortodocși continuă să sărbătorească Nașterea Domnului potrivit tradiției primelor secole de creștinism, conform căreia Iisus a fost botezat după treizeci și trei de ani, în aceeași zi în care s-a născut, anume pe 6 ianuarie. „Noi păstrăm această dată, nu am schimbat-o niciodată. Știu de la bunici că armenii își păstrează data veche și tradiția și, cu emoții mari, serbăm Crăciunul”, a explicat, la „ZIUA-n amiaza mare”,  profesoara Alina Magdalena Simion, membru al Uniunii Armenilor Constanța. 
 
În seara zilei de 5 ianuarie, armenii merg la biserică pentru Slujba de Ajunul Crăciunulu. Apoi, copiii din comunitate primesc daruri de la Moș Crăciun. În acest an, Comunitatea Armenilor din Constanța i-a adunat pe copii laolaltă.
„Dacă până acum Crăciunul a fost un prilej de bucurie, acum, mai ales în ultimii doi ani, din cauza pandemiei, are o semnificație mai emoționantă, deosebită. Faptul că ne-am adunat aici are o mare semnificatie pentru comunitatea armeană. Le-am pregătit copiilor niște surprize pe care le va aduce Moșul. De data asta va fi mai generos. Sper să ne surprindă și ei cu niște poezii pe care le-au pregătit”, a spus liderul Uniunii Armenilor din Constanța, Liviu Merdinian.
 
Prima zi de Crăciun începe cu participarea la slujba de la biserica armenească. Urmează, apoi, festinul, cu produse tradiționale, dar și cele obișnuite de Crăciun. Până atunci, armenii au postit.
„De aceea, pe masă, de Anul nou, am pus Anoush Abour. Un preparat dulce, care are multe fructe, zahăr, deci nu grăsime, nu carne. Ne străduim să il facem cât mai bun, ne lăudăm cu el, ne-au învățat părinții și bunicii. Iar prima zi de Crăciun este un prilej de întâlnire al celor din familie. Pentru mine, personal, înseamnă o amintire a surorilor, fratelui, bunicilor, părinților, unchi, mătuși. Erau mai mulți și întâlnirile de familie parcă aveau un parfum extraordinar”, își amintește Alina Magdalena Simion.
 
Iar pentru Luiza Terzian, secretarul cultural al Uniunii Armenilor, Sărbătoarea Nașterii Domnului este ca o celebrare a copiilor comunității.
„Nașterea asta este ca un nou început, întotdeauna. O resimt ca un suflu nou. Plin de speranță. Totdeauna am văzut copiii ca viitorul nostru. De aceea trebuie să îi avem aproape, să înțeleagă și ei tradițiile noastre. Ne bucurăm chiar că sunt părinți care îi învață câteva cuvinte ca să își amintească originile și identitatea lor”, a explicat la „ZIUA-n amiaza mare”, tânăra armeancă.
 
Sfântul Ion, prima zi de Crăciun pentru rușii lipoveni
 
Pentru Comunitatea Rușilor lipoveni, prima zi de Crăciun este în data de 7 ianuarie, după 14 zile de la 25 Decembrie. Potrivit Departamentului pentru minorități, ca urmare a persecuţiilor administraţiei ţariste, care au atins dimensiunile genocidului, mulţi dintre ruşii care doreau să păstreze credinţa strămoşească, adică cea de rit vechi, au fost nevoiţi să-şi ia drumul pribegiei pentru faptul că au respins reforma de cult din anii 1656-1667, iniţiată de Nikon, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse. O parte dintre ei s-au stabilit în Bucovina, Moldova, Basarabia, Muntenia, Dobrogea.
 
Ajunul Crăciunului este foarte important pentru rușii lipoveni, se merge la biserică, de la mic la mare.
„Tocmai din cauza religiei au ajuns rușii lipoveni în Româna. Toate mâncărurile sunt pregătite inainte de Ajun, dar nimeni nu mănâncă, facem chiar un post negru. Încercăm să păstrăm această tradiție legată de înaintașii noștri. La fel și a doua zi, în dimineața primei zile a Crăciunului. Bucatele sunt aceleași ca la toată lumea, dar de pe nicio masă nu lipsește peștele, gătit în toate formele. În 300 de ani ne-am definit propria gastronomie, a declarat, la „ZIUA-n amiaza mare”, președintele Comunității rușilor lipoveni Constanța, Nicolae Artion.
 
Obiceiurile și tradițiile rușilor lipoveni se conservă, cel mai bine, la țară. De aceea, majoritatea rușilor lipoveni stabiliți la oraș pleacă, de sărbători, în zonele de baștină. În județul Constanța, la Ghindărești, unde trăiește cea mai mare comunitate a rușilor lipoveni din România, străzile comunei se umplu de culoare, de la costumele înflorate, și de veselie. Femeile nu intră în biserică dacă nu au capul acoperit cu tradiționalul batic înflorat, bărbații sunt legați la mijloc cu un brâu alb. Sunt regulii respectate de sute de ani.
 
 „De Crăciun este foarte frumos! Crăciunul nostru este încă un Crăciun ca altă dată. Veritabil. Aportul femeilor din comunitate în pregătirea sărbătorii, a gătirii bucatelor tradiționale este major. Ulterior îi apropiem pe copii și de biserică pentru că tot de noi femeile ține această misiune. Copilașii pleacă, apoi, să colinde” a explicat Claudia Artion, coordonatorul artistic al Comunității rușilor lipoveni din Constanța. Ea conduce, de altfel, ansamblul artistic de cântece și dansuri al Comunității, „Galuboe More”.
 
Dacă în anii trecuți, la Sărbătoarea Crăciunului pe rit vechi erau invitați și puteau participa și reprezentanți ai altor comunități, acum, din cauza pandemiei, rușii lipoveni petrec doar in familie. 
„Urarea mea este să fim mai buni, să fim uniți, să ne conservăm tradițiile, cât încă le avem. Nu ne-am mai putut  aduna atât de mulți anul acesta. La petrecea pentru Anul nou pe vechi, adică pe 14 ianuarie, ne strângeam, în trecut, 700-800 de persoane. Sperăm să recuperăm în anii viitori acest timp pierdut”, a transmis Nicolae Artion.
„Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, vă urăm toate cele bune și un an nou mult mai bun decât 2021”, a transmis și Claudia Artion.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii