Lumea marinarilor Ziua galionului. Catarge noi, speranțe vechi

 

 
 Lansarea la apă a actualei nave-școală „Mircea”  a avut loc joi, 22 septembrie 1938, la ora 15.48, în Şantierul Naval ,,Blohm und Voss” din Hamburg, perpendicular pe fluviul Elba. La ceremonie au participat Victor Brabetzianu, consilier de legaţie, comandorul Alexandru Bardescu, reprezentantul Ministerului Aerului şi Marinei, consilierul economic Geormăneanu, secretarul de legaţie Moscuna, consulii generali T. Gallin şi Karadja, amiralii germani Wolf şi Anker, secretarul de stat Ahrendt, primarul Krackmann, reprezentanţii şantierului constructor şi un numeros public.

 

„Mircea” a sosit în portul Constanţa în dimineața zilei de miercuri, 17 mai 1939, sub comanda căpitan-comandorului August Roman.
 
Un eveniment memorabil în cadrul unei impresionante solemnităţi, toată conducerea Marinei Militare și liderii Ligii Navale Române (L.N.R.), alături de oficialitățile civile și echipajele tuturor navelor militare, au salutat intrarea în portul Constanța a noii nave-școală “Mircea”. Printre cei încântați de perspectivele Marinei Române se aflau și veteranii acesteia, amiralii Sebastian Eustațiu, Constantin Niculescu-Rizea, Ioan Coandă, Mihail Gavrilescu, Nicolae Negru și Corneliu Bucholtzer, toți foști comandanți ai veteranului bric “Mircea”.



Imediat după sosirea la bord a generalului adjutant Paul Teodorescu, ministrul Aerului și Marinei, s-a desfășurat o scurtă ceremonie, în cadrul căreia viceamiralul Ioan Coandă, vicepreședintele L.N.R., a oferit comandantului navei, comandorul August Roman, un pavilion de onoare și Cartea de aur.


„Pe apă e calea mântuirii noastre”

“Puntea lui «Mircea» ne-a fost cea mai folositoare școală – afirma comandorul Eugen Botez. Acolo, zile și nopți în gol, izolați de restul lumii, între cer și apă, am învățat să observăm, să citim în marea carte a naturii ce ne-o deschidea, în fața ochilor și a minții, orizontul mării.
 Era o viață sănătoasă, înfloritoare. Ne umpleam plămânii cu ozonul aerului salin din larg; ne făceam mușchi de criță și ne oțeleam calitățile sufletești: curajul, voința, tenacitatea, disciplina, adevăratele virtuți bărbătești ale omului care dă piept cu primejdia, neîncetat în lupta cu natura.
Căci marinarul, trăind între cel două infinituri, întrunește în caracterul său trei suflete: soldat, călugăr și poet.”.
 



Un spirit al unității vitale

“Copiii crescuți pe puntea noului «Mircea» vor duce și de aici înainte, pe întinsul mărilor și oceanelor, cu fală și cinste, steagul și numele de român, spre bucuria noastră și slava României.

Bătrânul «Mircea» a dat Marinei prezentul, noul «Mircea» îi va asigura viitorul” – avea să proclame regele Carol al II-lea.

“Astăzi ne bucurăm cu toții că mult doritul «Mircea» ne-a sosit și-i urăm în dulcea noastră limbă: Bine ai venit, dragul nostru «Mircea»!
Aici ai fost întâmpinat de predecesorul tău, de la care ai moștenit falnicul nume ce-l porți, și care-ți va povesti în șoaptă tot trecutul lui glorios, toate isprăvile celor ce l-au condus cu neîntrecută iscusință și s-au oțelit pe puntea lui în aprigă luptă cu vântul și marea, ieșind, și unul și ceilalți, deplini victorioși.

Astăzi Marina noastră capătă o nouă forță prin intrarea în patrimoniul ei a navei-școală «Mircea»” – avea să sublinieze viceamiralul Petre Bărbuneanu, comandantul Marinei Militare.

În numele L.N.R., cea care a lansat Apelul către țară și colecta publică pentru construirea noului velier, amiralul Ioan Coandă a felicitat comandantul și echipajul navei pentru demnitatea cu care au reprezentat România prin porturile Mediteranei, încheind prin a evidenția faptul că “Liga Navală, din slabele ei mijloace, oferă tânărului «Mircea», pe lângă cărțile cu numele tuturor celor care au răspuns la apelul ei, și pavilionul de onoare, pe care să-l faceți să fâlfâie cu mândrie și sub faldurile lui să dați tot ce e mai bun în voi, pentru Patrie și Rege. Sănătate!”.
 

 
Din totalul celor 12 milioane de lei cât a costa nava, 6 milioane au fost colectați și oferiți cu generozitate de zecile de mii de donatori de toate vârstele, profesiile și naționalitățile.

Pentru Armata de apă a României Mari

La dejunul oferit la bordul pasagerului “Transilvania”, amiralul Vasile Urseanu, decanul de vârstă al ofițerilor Marinei Militare a evocat cu emoție și recunoștință pentru onoarea de a fi fost invitat la acest istoric eveniment: “Toți marinarii trecutului sunt întrupați azi în persoana mea, toți, absolut toți, au dat ce au avut mai bun, sufletul lor, pentru Marină, pentru Armata de apă a Țării, de care au fost legați întreaga lor viață, cum au fost legați toți bunii români.

Marina și marinarii trecutului, devotați Regelui și Țării, pătrunși de «Spiritul Mircea», salută cu cea mai mare mulțumire sosirea în apele românești a noii nave.”.
 

 
În perioada 3 iulie – 3 septembrie 1939, nava-școală ,,Mircea” avea să efectueze cu succes primul său voiaj de instrucţie în Marea Mediterană, pe itinerariul Constanţa – Palermo – Toulon – Palma de Mallorca – Alger – Constanţa.

Odiseea galionului continuă!

BUN CART ÎNAINTE!
 
Bibliografie:

1. Căpitan Gheorghe Tocineanu, “Primirea noului bric «Mircea»”, în „Revista Aeronauticii și Marinei”, Anul XII, nr. 6-7, iunie-iulie 1939, pp. 1-17
2. “Solemnitatea din portul Constanța”, în „Universul”, Anul 56, nr. 135, sâmbătă, 20 mai 1939, p. 7.

 
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
 
Despre Marian Moşneagu

Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).

Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.


Citește și: 

Lumea marinarilor Întoarcerea americanilor. Voiajul celor trei recorduri