Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:41 06 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#sărbătoreşteDobrogea141 Dionisie cel Smerit - Detalii inedite și mărturii de epocă despre creatorul cronologiei creștine Anno Domini

ro

20 Nov, 2019 00:00 1253 Marime text

Este una dintre marile personalități ale istoriei universale, un cărturar al antichității care a lăsat moștenire posterității opere deosebite și mai ales o invenție extraordinară – calendarul creștin Anno Domini, ce are ca punct de plecare „întruparea Domnului Isus Hristos”, o cronologie după care și astăzi se guvernează întreaga umanitate.


Vorbim despre Dionisie Exiguul, Exiguus sau cel Umil, Smerit, sau Cel Mic, numit astfel nu pentru că ar fi fost scund de statură ci pentru că s-a remarcat printr-o „umilitate intelectuală”, surprinzătoare în condițiile în care activitatea sa și realizările au fost unele de excepție.


Supranumit de occidentali și Dionysius sau Denis the Humble, Exiguus (470-544 d.H) este cunoscut astăzi ca un mare cărturar al antichității romano-bizantine. Din păcate se amintește rar faptul că el este originar din Scythia Mică, Dobrogea antică. Nu se cunosc foarte multe date despre viața sa, dar asta nu înseamnă că nu există surse care să ne ajute la recompunerea parțială a imaginii sale. S-au păstrat și rânduri scrise de el, prefațe ale unor traduceri și scrisori adresate unor mari prelați ai vremii.


Din fericire, unul dintre discipolii și apropiații săi, la rândul său un mare școlar (cărturar) al acelor timpuri a lăsat rânduri deosebite în care își descrie profesorul. Acest discipol este Cassiodorus, pe numele său Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus Senator, teolog și politician roman. Senator este o poreclă a sa și nu are legătură cu funcția de senator din Imperiul Roman, ci i-a fost pusă mai degrabă ca un semn de recunoaștere al superiorității sale intelectuale.
 

Detalii biografice


Originar din Scylettum (azi Squillace, Calabria, Italia) Cassiodorus a făcut parte și din administrația regatului ostrogot condus de Theodoric cel Mare, căruia înaltul prelat i-a fost și biograf.


De la acest Cassiodorus aflăm detalii legate de personalitatea remarcabilă a lui Dionisie Smeritul, cel născut în Scythia Minor și care s-a remarcat ca un mare teolog la Roma, unde a fost apreciat de marii papi ai acelor vremuri. Astfel, Cassiodorus Senator ne spune mai întâi următoarele: „Și a fost în zilele noastre și călugărul Dionisie, scit de neam, dar după caracter cu totul roman, foarte învățat în amândouă limbile (n.a. greacă și latină), dovedind prin faptele sale echilibrul sufletesc pe care îl învățase în Cărțile Domnului. A cercetat Scripturile cu o râvnă atât de mare și le-a înțeles astfel încât ori de câte ori ar fi fost întrebat, el avea răspunsul pregătit, dându-l fără nicio întârziere”.


Fără dubiu, Dionisie făcea parte din acea comunitate a călugărilor sciți, din provincia Scythia Minor, intelectuali creștini de marcă, extrem de apreciați la Constantinopol și la Roma, în acea epocă. O dovadă a apartenenței sale scitice este și faptul că unul din prietenii și companionii săi vechi era un alt călugăr scit, Joannes Maxentius, celebru la rândul său în Bizanț. Nu se știe unde anume s-a născut Dionisie, dar potrivit specialiștilor, înainte de a pleca din Scythia Minor, el a fost călugăr și s-a hirotonit într-una dintre mânăstirile din apropierea Tomisului, la acea vreme oraș cu rang de mitropolie. Că a intrat de copil la mânăstire știm chiar dintr-o epistolă a sa, adresată fostului duhovnic din țara natală. Acesta era nimeni altul decât episcopul Tomisului, un înalt prelat numit Petru.


Astfel, Dionisie i-a scris fostului său protector: „... Către preafericitul meu stăpân, părintele episcop Petru. Aducându-mi aminte de binefacerile tale, venerat părinte, a arhiereilor lui Hristos aleasă podoabă și ținând mereu înaintea ochilor mei sufletești hrana sufletească împărtășită mie când eram copil....”


Foarte probabil, Dionisie Exiguul era rudă și cu o altă mare personalitate a acelor timpuri, generalul bizantin Vitalian, la rândul lui născut în Moesia, la Zaldapa, cetate aflată în zona Abrittus (azi Razgrad, regiunea Dobrici, Bulgaria – la 88 km sud de Silistra și la 59 km de actualul Giurgiu). Această rudă a lui Dionisie, Vitalian a fost un mare comandant bizantin, cu origini traco-gete. În anul 513, Vitalian s-a răsculat împotriva împăratului bizantin Anastasius I și a avut îndrăzneala de a ataca, fără succes însă, chiar capitala Constantinopole. Iertat apoi de Iustin I și ridicat la rangul de consul, Vitalian a fost ulterior asasinat din ordinul lui Iustinian (527-565), care se temea că generalul cu origini trace vrea să îi fure tronul.


De Vitalian s-au temut împăratii Bizanțului dar de ruda sa, călugărul Dionisie, nu se temea nimeni. Monahul scit a ales nu calea armelor ci pe aceea a credinței, mergând pe drumul rugăciunii, al pioșeniei și al studiului.
 

„În el era multă simplitate împreună cu înțelepciune, smerenie împreună cu învățătură“


Iată ce ne mai povestește despre Dionisie cel Smerit discipolul său Cassiodorus: „... A predat dialectica împreună cu mine (n.a. la mânăstirea Vivarium din Squilletum, Calabria probabil în anul 544 d.H) și a petrecut cu ajutorul lui Dumnezeu foarte mulți ani din viață în învățământ glorios. În el era multă simplitate împreună cu înțelepciune, smerenie împreună cu învățătură, moderație împreună cu talent de a vorbi, încât se socotea un nimic sau unul din cei de urmă slujitori, deși era vrednic, fără doar și poate, de societatea regilor. El se folosea cu pricepere atât de mare de latină și de greacă încât orice cărți grecești le lua în mâini, le traducea fără poticnire în latinește și, la fel, pe cele latinești le citea în grecește, încât credeai că aceasta e scrisă așa cum pronunța gura lui cu o iuțeală nestăvilită”.
 

Anul nașterii lui Isus, „începutul nădejdii noastre”


Dionisie cel Smerit a inventat calendarul erei creștine având ca punct de plecare anul nașterii lui Isus, naștere pe care el a numit-o „începutul nădejdii noastre”. Acest principiu cunoscut nouă azi ca Anno Domini a fost folosit deopotrivă în calendarele Iulian și Gregorian. La ordinul Papei Ioan I, el a elaborat practic un tabel cu datele de prăznuire a Sfintelor Paști și un set de argumente care să îi justifice modul de datare. În urma calculelor sale, data nașterii lui Isus a fost stabilită ca fiind 25 martie anul 754 de la fondarea Romei, astfel încât acest Anno Domini a devenit anul 0 al noii cronologii creștine. Până la Dionisie, calendarul iulian era ținut în funcție de anii consulilor romani aleși pe fiecare an.
Călugărul scit a inventat însă un sistem prin care a înlocuit și datarea din vremea lui Diocletian, împărat care îi persecutase în trecut pe creștini. Acest nou calcul (computus) al lui Dionisie mai avea o menire importantă: i-a făcut pe credincioși să nu se mai teamă că sfârșitul lumii va sosi prea curând. Cum așa?


La acea vreme se credea că Hristos s-a născut în anul 5500 de la facerea lumi (Anno Mundi) și că A Doua Sa Venire, Sfârșitul Lumii, va avea loc în anul 6000 (în 500 Anno Domini). Calendarul lui Dionisie schimba datele tradiționale și alunga implicit temerea într-o catastrofă iminentă și imediată.


Cum au fost însă toate aceste lucruri posibile? Cum a ajuns călugărul scit originar dintr-o provincie de la marginea Imperiului (Scythia Minor ținea de Imperiul Roman de Răsărit între timp) să creeze o astfel de operă extraordinară sub oblăduirea papei de la Roma?


Era cunoscut că strălucește în ființa lui...”


Nu se cunoaște exact când și la ce vârstă a părăsit Dionisie ținutul său natal. A ajuns mai întâi într-o mânăstire din Siria, apoi la Constantinopole. Talentul său deosebit și realizările au făcut ca el să fie chemat la Roma de către papa Ghelasie (Gelasius I).


A ajuns la Roma la finele anului 496, la puțin timp după ce Gelasius a murit (în luna noiembrie) A rămas acolo, profesor de dialectica, traducător, membru al Curiei și a lucrat în cancelaria papală. A tradus din greacă în latină 401 de canoane eclesiastice și decrete ale conciliilor de la Niceea, Constantinopole, Calcedon și Sardis. Tot lui îi aparține și „Collectio decretorum Pontificum Romanorum”, care adună decrete ale papilor începând cu Siricius (384-399) și încheind cu Anastasius al II-lea (496-498). A mai tradus „Viața Sfântului Pachomius”, „Instrucția Sfântului Proculus la Constantinopol”, „Istoria descoperirii capului lui Ioan Botezătorul”, scrisoarea Sfântului Chiril de Alexandria contra lui Nestorius, precum și „De oficio hominis” a lui Gregorie din Nyssa.


Dionisie Exiguus a trăit toată viața ca simplu călugăr și se știe că a locuit și lucrat la biserica Santa Anastasia al Palatino, din Roma.


S-a bucurat de recunoaștere și respect din timpul vieții însă opera sa a devenit și mai cunoscută în veacurile ulterioare. Tiparele lui pascale au fost mai întâi adoptate oficial de Biserica Engleză în cadrul Sinodului de la Whytby, din anul 664. Celebra invenție cronologică a fost însă popularizată mai ales în sec. VII-VIII de către marele teolog al Britaniei, Venerabilul Beda (673-735 d.H), autorul operei monumentale „Istoria ecleziastică a poporului englez”. Beda a scris cu mare respect despre scitul Dionisie Exiguus, pe care îl numea „Abbas”, Abate. Acesta era un termen onorific, pus ca semn de recunoaștere și respect, chiar dacă Dionisie nu fusese niciodată conducătorul unei biserici, ci doar un umil călugăr.


Ulterior, în sec.VIII, un elev al lui Beda, Alcuin de York a promovat calculul vremurilor și pe țărm francez, unde a fost adoptată de biserica francilor. La finele veacului al IX-lea toți regii creștini ai Europei adoptaseră această cronologie creată de Dionisie Smeritul.


Încheiem cu o ultimă mărturie despre Dionisie Exiguus, făcută de același Cassiodorus Senator și care ne oferă noi detalii despre acest călugăr scit, ce era înainte de toate un Om deosebit: „Era de o castitate rară (n.a. în sens de puritate sufletească, mai ales), vărsa lacrimi – mișcat de durere când auzea cuvinte necuviincioase în timpul veseliei... postea fără să reproșeze celor ce mănâncă. Integru, legat total, cu statornicie de rânduielile strămoșești și ceea ce pot să găsească unii citind la diferiți scriitori, era cunoscut că strălucește în ființa lui...”


Bibliografie


Arhimandrit Mihail Daneliuc – „Sfântul Cuvios Dionisie Smeritul, remarcabil teolog și ilustru calendarolog”, articol publicat în doxologia.ro


Alexandru Moțoc – „Sfântul Dionisie Exiguul, podoaba Bisericii noastre strămoșești”, 29 aug-1 sept 2013, articol publicat în ziarullumina.ro


Iulian Dumitrașcu – „Începutul anului bisericesc - Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul”, articol publicat pe 1.09.2017 în basilica.ro


Sepp Rotwngl – „The Scythian Dyonisius Exiguus and His Invention of Anno Domini”, articol accesat pe academiaedu.ro pe 11.11.2019


Gustav Teres – „Time Computations and Dyonisius Exiguus”


Dyonisius Exiguus in the Catholic Enciclopedia”


Dionysius Exiguus” – enacademic.com


Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    


Surse foto: Imaginea Sf. Dionisie Exiguul - https://doxologia.ro/, tabela întocmită de Sf. Dionisie Exiguul - Catalogul expoziţiei „Monumenta Romaniae Vaticana“ – Ion Dumitriu-Snagov
 

Citeşte şi:
 

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

#sărbătoreşteDobrogea141 Dionisie Exiguul, dobrogeanul care a calculat data naşterii lui Iisus Hristos

LIVE TEXT  “Forumul religiilor în Dobrogea”, la cea de-a doua ediție. Tema este Școala creștină a Dobrogei - Dionisie Exiguul, dobrogeanul care a calculat pentru prima dată anul naşterii lui Iisus Hristos

Comentarii








Cele mai recente postari