Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:11 20 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

ro

15 Mar, 2024 17:00 3314 Marime text


Origene s-a născut în marele centru elenistic Alexandria (Egiptul roman) în 185 și a murit îa Tir (Fenicia romană/Liban) în 255. El a fost unul dintre primii și cei mai importanți scriitori ai creștinismului, unele din ideile sale originale determinând declararea sa ca eretic. Opera s-a păstrat parțial. (ed. Gh. Ștefan)
 
„Împotriva lui Celsus”
Istoricul Gh. Ștefan (1899-1980) notează că Celsus (sec. II) a fost un filozof aparținând curentului neoplatonician, care s-a remarcat prin inițierea atacurilor scrise împotriva noii religii creștine care se răspândea în Imperiul Roman.
În Cartea I, Origene include pe treci și geți printre neamurile iubitoare de filozofie: „16. Mă mir cum de i-a așezat Celsus pe odrisi, pe samotraci [insula grecească Samotraki din Marea Egee], pe eleusini [Eleusis/Grecia continentală]și pe hiperboreeni [nord-europenii în mitologia greacă] între neamurile cele mai vechi și mai înțelepte, iar pe iudei n-a socotit vrednic să-i rânduiască nici între neamurile cele înțelepte, nici între cele vechi. (...) El spune încă că sunt neamuri foarte înțelepte și vechi galactofagi [nomazi care se hrăneau doar cu lapte] ai lui Homer [sec. VIII î.H.], druizii [preoți] galilor [numele dat de romani celților] și geții (...) de la care nu știu dacă se păstrează ceva scris.”
În Cărțile II și III, este amintit în trei pasaje legendarul Zamolxis, fondator al religiei traco-gete: „II, 55. După aceea iudeul grăi către concetățenii săi care credeau în Isus: Zamolxis, sclavul lui Pitagora [sec. VI î.H.], la sciți și chiar Pitagora în Italia (...) și Orfeu la odrisi..> (…)
III, 34. (...) Apoi, fiindcă cinstim pe cel prins și mort, cum spune Celsus, el crede că noi am făcut la fel ca geții care cinstesc pe Zamolxis. (...) 54. (...) Oare și noi trebuie să învinuim pe filozofi că au îndemnat sclavi la virtute, pe Pitagora pentru că a îndemnat pe Zamolxis, pe Zenon [filozof grec sec. V î. H.] pentru că a îndemnat pe Persaios și pe cei care nu demult au îndemnat pe Epictet [filozof grec sec. I-II] să se îndeletnicească cu filozofia?”
 
 
„Din Cartea III a Comentariilor lui Origene la Geneză”
În această lucrare, Origene susține că Sciția a fost atribuită Sfântului Andrei ca teritoriu de apostolat al noii religii creștine: „Când sfinții apostoli și ucenici ai Mântuitorului nostru s-au răspândit în toată lumea, Toma, după cum spune tradiția, a primit [prin tragere la sorți - notă G. Ștefan] Parția [Iran], iar Andrei Sciția. (...) Aceste lucruri le spune Origene în cartea a treia a comentariilor la Geneză.”
 
 
Vechea tălmăcire a lui Origene la Matei
În această scriere, Origene îi menționează pe daci printre barbarii vizați de Evanghelizare: „Căci nu se spune că Evanghelia nu a fost propovăduită la toți etiopienii, mai ales la cei care sunt dincolo de fluviu; nici la seri, nici la cei din răsărit nu s-a auzit cuvântul creștinătății. Ce să mai spunem de britani sau de germani, care locuiesc lângă Ocean [Atlantic]; ori de barbarii daci, sarmați și sciți, dintre care cei mai mulți încă n-au auzit cuvântul Evangheliei, dar îl vor auzi chiar la sfârșitul lumii.”
 
Istoricul Gh. Ștefan notează contradicția geografică dintre cele două comentarii, considerând că „nu se poate ști ” dacă autorul se referea la sciți ca popor nord-dunărean sau la regiunea sud-dunăreană Scythia Minor/Dobrogea, ca parte a Imperiului Roman. În acest sens, editorul citează studiul Contribuții la istoria veche a României (1958), în care colegul său Dionisie Pippidi analiza sursele literare ale creștinismului daco-roman.
 
 
Bibliografie
Origenes Werke, erster Band, Buch I-IV gegen Celsus, herausgegeben von Paul Koetschau, Leipzig, 1899.
Eusebius Kisrchengeschichte herausgegeben von Eduard Schwartz, funfte Auflage, Berlin, 1955.
Origenes Werke, elfter Band, Origenes Matthauserklarung II. Die lateinische Ubersetzung der Commentariorum series herausgegeben... von Erich Klostermann, Leipzig, 1933.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964 (CXIV. Origene)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.


Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari