Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:25 12 08 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

In memoriam Vasile Canarache - „Şi iată că, după 25 de ani, un om găsea la Mangalia, în vechiul Callatis…“

ro

04 Aug, 2022 00:00 1660 Marime text
  • Vasile Canarache s-a stins din viață la 73 de ani, pe 4 august 1969. Este înmormântat la cimitirul central din Constanța.

Deși nu s-a născut pe pământ dobrogean, ci în Galați, pe 6 februarie 1896, Vasile Canarache, își va dedica cariera Dobrogei milenare pe care o va răscoli, descoperind vestigii importante printre care: Edificiul Roman cu Mozaic şi Băile Publice din Tomis.
 
În anul 2018 cotidianul ZIUA de Constanța îi va oferi post-mortem distincția „Meritul Dobrogean“, însoțită de medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu“, pe care le-a primit Radu Canarache, nepotul marelui istoric. Sigur că decernarea s-a petrecut sub cupola evenimentul „Etniile împreună pentru Dobrogea“, amplă manifestare organizată de ziarul ZIUA de Constanța la 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la România.
 
S-a remarcat în spațiul tomitan ca mare ctitor, fiind fondatorul Muzeului de Arheologie, Muzeul Callatis din Mangalia, Acvariul. A început să își căștige singur traiul de la doar 12 ani. Mai întâi ca vânzător de ziare, apoi ca băiat de prăvălie, corector la redacția ziarului „Minerva“ din București, organizator de spectacole, redactor la gazetele „Patria“, „Dacia“, „Adevărul“, „Dimineața“, iar la Constanța va scoate, în 1916, ziarele „Victoria“ și „Varda“.


 
A luptat alături de camarzii lui în Primul Război Mondial în regimentul 13 artilerie la Mărășești și Novorosisk. Supraviețuiește războiului, însă nu se întoarce în România. Pleacă pentru o vreme în Rusia, exact în momentului Marei Revoluții Socialiste din octombrie 1917.
 
După un drum anevoios prin Rostov, Teheran, Constantinopol, revine în țară la sfârșitului anului 1921. Reîntors în viața civilă, lucrează ca reporter la ziarele „Adevărul“ și „Dimineața“. A fost și director al ziarului „Tempo“. Este numit director general al întreprinderii poligrafice „Scrisul liber“, președinte al fabricilor de hârtie din Bușteni și Piatra Neamț.
 
Chiar și primul congres și a prima expoziție internaționale de numismatică și arheologie la București din anul 924 i se datorează.
 
Este arestat și închis în lagărul de la Târgu Jiu, unde a împărțit celula cu Nicolae Ceaușescu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind eliberat în 1944. Cinci ani mai târziu obține un post de cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei. În anul 1958 a fost numit  director al Muzeului de Arheologie din Constanța. În timp, a pus bazele Acvariului, Muzeului de Artă Plastică, Edificiului cu Mozaic Roman și Parcului Arheologic din Constanța, precum și ale Muzeului Callatis din Mangalia.
 
Vasile Canarache s-a stins din viață la 73 de ani, pe 4 august 1969. Este înmormântat la cimitirul central din Constanța.
 
Rămâne un reper în cercetarea istoriei regiunii noastre prin descoperirile sale și bogata activitate publicistică. A inițiat și condus revista de istorie și arheologie „Pontica“. Dincolo de săpăturile de la Tomis, Histria, Callatis sau Adamclisi, a făcut cercetări arheologice în Egipt, Grecia și Bulgaria, iar multe dintre scrierile sale au fost publicate în reviste specializate din străinătate.
 
În lucrarea sa „Tanagra. Callatis. Măşti şi figurine din atelierele de la Mangalia“ disponibilă în Biblioteca ZIUA de Constanța, se regăsesc și câteva paragrafe despre momentul descoperirii tiparelor şi figurinelor ca şi cele de la Tanagra beoţiană.
 
„Şi iată că, după 25 de ani, un om găsea la Mangalia, în vechiul Callatis, tipare şi figurine de aceeaşi mărime - 5 pînă la 30 cm - cu aceeaşi alură artistică şi coloristică, cu aceeaşi expresie şi factură ca şi cele de la Tanagra beoţiană, fără să fi fost aduse, toate, de acolo.

Cele mai multe sînt reletări ale subiectelor din intreaga lume elenistică. Unele sint simple copii. Dar mai toate sînt altfel decît acelea : chipurile, formele, expresia, argila şi chiar angoba de caolin alb numai aici au putut fi găsite.

Unele din aceste caracteristici lipsesc la Tanagra, la Mirina mai tîrziu la Atena, tot aşa cum lipsesc şi din masa statuetelor elenistice lucrate în coloniile vecine, adică la Olbia, Tiras, Chersones, Fanagoria sau chiar Panticapeia...“
 
 
Sursă foto: Fondul Documentar Dobrogea de azi și de ieri ZIUA de Constanța

Citește și:

Vasile Canarache, istoric, arheolog şi muzeograf


 
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii








Cele mai recente postari