Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:15 20 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Farmacii și farmaciști în Dobrogea (1860 - 1930) (III) - Preluarea Cadrilaterului

ro

04 Nov, 2020 00:00 1790 Marime text

La finalul Celui de al Doilea Război Balcanic, în anul 1913, Regatul României câștiga Dobrogea de Sud, teritoriu ce avea în componență județele Durostor și Caliacra. Acest așa-numit Cadrilater ("Patrulater") avea să fie pământ românesc timp de 27 de ani, până când, pe 7 septembrie 1940, după Tratatul de la Craiova, sub presiunea Germaniei, este cedat Bulgariei.



Cadrilaterul avea o populație totală de 282.007 locuitori (n.a. date ale recensământului din 1910), împărțită etnic astfel: bulgari - 134.355 (47,6%), turci - 106.568 (37,8%), tătari - 11.718 (4,2%), români - 6348 (2,3%), și alte naționalități.
În următoarele două decenii, situația demografică avea să cunoască modificări importante. Astfel, la recensământul din 1930, statistica indica următoarele: bulgari erau 143.209 (37,9%), români - 77.728 (20,5%), turci - 129.025 (34,1%) iar tătari 6546 (1,7%).

Încă de la preluarea sa de către statul român, Cadrilaterul începe să atragă investiții importante publice și private, care conduc la o treptată dezvoltare economică, dezvoltare concentrată însă mai ales în zonele urbane ale regiunii. Se fac eforturi pentru dezvoltare în mai multe sectoare, printre acestea numărându-se și cel sanitar.

În 1913, la instalarea administrației românești în Cadrilater, aici funcționau opt farmacii. Cunoaștem toate detaliile grație studiului statistic publicat în "Analele Dobrogei", în 1928 (n.a. vezi sursa bibliografică), de către Vasile Grigorescu - Elvir, farmacist renumit și autor a numeroase studii și lucrări legate de igiena sanitară și socială.

Grigorescu-Elvir ne spune că în Dobrogea de Sud, înainte de anul 1913, farmaciile existente funcționau după o Lege sanitară bulgărească, emisă încă din anul 1888. Potrivit acestei norme, orice cetățean bulgar își putea deschide o farmacie, chiar dacă nu avea studii de specialitate. Exista însă obligația ca acel proprietar de farmacie să aibă angajat un diriginte, un administrator cu diplomă de specialitate.

În baza acelei legi sanitare bulgărești din 1888 s-au deschis mai întâi în județele Caliacra și Durostor șase farmacii. Prima dintre acestea era la Silistra, se numea "Albina" ("Pcela") și fusese înființată încă din timpul stăpânirii otomane, înainte de 1877. Primul proprietar fusese un anume Ferdinand, care o vându-se apoi unui grec, Pandele Ioanidis, și care la rândul său, o dăduse pe bani frumoși lui Anton Georghiev.
A doua farmacie din Silistra, în anul 1913, era a unui anume Bratschoff, care o deținea din 1889.
Două alte farmacii funcționau în orașul Bazargic (azi Dobrici, Bulgaria), una fiind cea a lui Scopeț (creată în 1886), iar cealaltă a unui anume Mutzieff (creată în 1901).
A cincea farmacie din Cadrilater era "Vulturul Alb", din orașul Balcic, înființată în 1894 de către specialistul Ivan Dembroski, cel care ulterior i-a vândut-o în 1902 farmacistului Atanase Vasilief. Cea de a șasea farmacie era la Turtucaia și fusese înființată în 1898 de Nicolae Hristoff.
Acestea au fost cele șase farmacii din Cadrilater care au funcționat în baza Legii Sanitare bulgare din 1888. În 1903 însă această lege este modificată și prevede două restricții: "concesiunea se acordă doar celor cu studii de farmacie", iar "concesiunea este personală, cu drept de moștenire reduse" (n.a. citat din sursa Grigorescu-Elvir).
După 1903, ținându-se cont de reglementările noi, s-au mai deschis în Cadrilater alte două farmacii, una la Cavarna - a lui Velico Vasilief (în 1906), iar cea de a doua, la Bazargic, a lui Leo Bozef (în 1910).

Cele opt farmacii mai sus prezentate funcționau în Dobrogea de Sud, la momentul instalării administrației românești din octombrie 1913. În scurt timp vor apărea și farmaciști români. Vasile Grigorescu - Elvir ne relatează că, mai întâi, s-au dat concesiuni libere, fără concurs, pentru farmaciștii macedoneni Nicolae Lagara și Sterie Șunda, care au deschis două unități în orașul Bazargic.

În același an 1913, statul român mai dă concesiuni de farmacii următorilor: lui Gheorghe Dăianu - la Balcic, lui Anastase Pucerea - la Silistra, și lui Nicolae Rusu - la Turtucaia. Toate aceste concesiuni (n.a. ne dezvăluie Grgorescu Elvir în studiul statistic menționat) fuseseră acordate prin decizie ministerială, întărite prin Decret Regal și confirmate de Legea de Organizare a Dobrogei Noi (publicată în Monitorul Oficial la 1 aprilie 1914).

În continuare, oferim câteva informații despre unul dintre farmaciștii români din Cadilater și anume, despre Anastase (Tașcu) Pucerea (n.a. sursă informații - Suliman/Lucasciuc "Repere farmaceutice de-a lungul istoriei" partea a V-a).

Originar din comuna Perlepe, Bitolia, Macedonia, Pucerea a urmat cursurile Liceului Român din Bitolia, apoi a venit în România, unde s-a înscris la Școala Superioară de Farmacie din București. A făcut stagii de pregătire la Bârlad și apoi la farmacia "Speranța" din Constanța. A obținut în 1899 licența de farmacist și dreptul de liberă practică. A înființat în Bitolia prima farmacie românească apoi a mers în Franța, la Grenoble, unde în 1912 a obținut doctoratul în farmacie. Un an mai târziu, Pucerea a obținut cetățenia română iar în 1914 a câștigat la Silistra concesiunea pentru farmacia Speranța...

În 1914, mapamondul a intrat într-o conflagrație nemaivăzută, ce avea să dea totul peste cap și să angreneze în conflictul sângeros statele și continentele lumii. Inițial neutră, România a intrat ceva mai târziu în această vâltoare, în 1916, și avea să sufere crunt. La acea vreme, acestui mare conflict mondial i s-a spus Marele Război iar noi, astăzi, îl cunoaștem ca Primul Râzboi Mondial...



(Va urma)


Bibliografie

Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucasciuc - "Repere farmaceutice de-a lungul istoriei", articole publicate în 2017-2019, în cadrul rubricii Istoria Farmaciei a site-ului medichub.ro/farmacist.ro

Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucasciuc - "Calendar de istoria farmaciei", publicat pe site-ul farma.com

Lucasciuc / Suliman / Elefteriu / Grecu - "The greek pharmacist Gherasimos Zervos (1842-1901) and his succesors, The Zervos Physicians from Romania", articol publicat ]n Buletin of Transilvania University of Brașov, vol.6(51), Series VI Medical Science, Suplement, 2009, p.25-29

V. Grigorescu-Elvir - "Studiu statistic asupra farmaciilor din Dobrogea", articol publicat în revista "Analele Dobrogei" 1928, anul IX, vol.1, "Cincizeci de ani de vieață românească", Editura Cultura Națională, București, 1928; p.757-761

Pompei Ciupercescu - "Farmacia în Dobrogea", articol publicat în revista "Analele Dobrogei" 1928, anul IX, vol.1, "Cincizeci de ani de vieață românească", Editura Cultura Națională, București, 1928; p.751-756

Th. Ionescu / I. Duployen - "Constanța și Techirghiolul", p.153

col. Marin Ionescu-Dobrogianu - "Tomi-Constanța", monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931

Nicolae Georgescu-Tulcea - "Istoricul farmaciilor din județul Tulcea", revista Daima, pag.16-20, articol preluat de pe tulcealibrary.ro
 
Comentarii








Cele mai recente postari