Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:33 26 05 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Evocări și portrete din Constanța veacului trecut (III). Ion Simionescu și Mihai Codreanu - „Thalassa! Thalassa!”

ro

20 Mar, 2020 00:00 1410 Marime text

 
Primul dintre autorii români asupra cărora ne concentrăm atenția în cadrul acestui articol este Ion Th. Simionescu (1873-1944) un reputat geograf, geolog și paleontolog român, membru titular al Academiei Române. Este autorul mai multor volume extrem de interesante de promovare a frumuseților României, cum este cazul operelor „”Țara noastră”(1937), „Colțuri de țară” (1934), „Pitorescul României” vol. I-IV (1939-1942), „Tinere, cunoaște-ți neamul” (1941), „Tinere, cunoaște-ți țara” (1983, publicată postum).
 
Ion Simionescu este în același timp tatăl Ceciliei Maria Simionescu, cunoscută nouă sub pseudonimul Sanda Marin, ea fiind autoarea unei celebre cărți de bucate, carte nelipsită din casele românilor în perioada comunistă.
 
Ion Simionescu ne-a lăsat o frumoasă și extrem de interesantă descriere a Constanței, publicată în sursa bibliografică „Antologia Dobrogei – Prozatori și poeți”, Editura Casa Școalelor, București, 1928. Este o descriere a urbei tomitane, așa cum omul de știință moldovean (născut la Bacău și crescut la Botoșani) a cunoscut-o în acei ani 20.
 
„Cei cari pentru întâia oară se îndreaptă către coasta de răsărit a Dobrogei, când au trecut de Anadolchioi și privesc nerăbdători pe fereastra vagonului, scot, fără să vrea, aceiași vorbă: Marea! Thalassa! Thalassa!”
 
După cum știe, Thalassa era în mitologia greacă o zeiță pre-olimpiană, personificare a spiritului Mării și pe care, de-a lungul mileniilor, au preamărit-o în creațiile lor, artiștii, fie aceștia poeți, prozatori sau pictori. Thalassa era fiica lui Aether, zeul aerului pur și al Hemerei, zeița zilei.
 
Stăpână peste zeii furtunii și peste toate viețuitoarele din mare, Thalassa era soția lui Pontus (Pontos), la rândul său zeu pre-olimpian (era titan), ptotector al Mării Negre și al marinarilor. Thalassa și Pontus au fost puși în umbră de cuplul de zei ai Olimpului, Poseidon și Amfitrite. Pentru artiști, Thalassa a supraviețuit ca simbol al spiritului liber și nesupus al mării...
 
 
Ion Simionescu ne relatează: „Deodată se văd la orizont numai două dungi late, trase cu pensonul într-o sinuositate lăsată de dealul ce oprește privirea: o dungă sinilie mai sus (n.a. albăstruie, sineala este o vopsea albastră), alta verzuie, mai jos. Îti pironește privirea și orașul ce apare ca un tablou din altă lume. De lângă mare, acum întinsă cât vezi cu ochii, se ridică o îngrămădire de case cochete: cazinoul și catedrala din capăt, geamia ce dă peisajului un colorit oriental, palatul domnesc (Palatul Regal, azi Tribunalul) cu acoperișul roșu. Peste tot, soarele meridional aruncă puternica-i lumină, dând culorilor mai multă strălucire iar cerul albastru, albastru-intens, completează decorul plin de farmec”.
 
Omul de știință face o solidă radiografie a evoluției și progresului înregistrate de-a lungul timpurilor de către urbea Constanța, și se referă separat și asupra poveștii portului tomitan. În acest caz se povestește despre portul antic din vremea greco-romană, despre monopolul genovezilor, despre perioada stăpânirii otomane și apoi despre exploatarea de către englezi a Portului Kiustenge, începând cu anul 1857 și până la răscumpărarea de către statul român a investițiilor portuare britanice (1881-1882).  Se pune accent pe eforturile făcute de statul român care s-a  implicat activ în dezvoltarea Portului. Viața acestuia și implicit a orașului s-au schimbat și mai mult odată cu finalizarea Podului Carol I (azi Saligny), prin care Dobrogea s-a unit terestru cu restul Regatului României.
 
Aflăm astfel următoarele: „Nu cred că se pot aduce, nici din țări cu gospodărire veche, nici chiar din America plină de minuni, multe exemple de o mai rapidă prefacere a unui oraș, așa cum s-a întâmplat cu Constanța...Ca din pământ a răsărit un port modern, al doilea pe întregul țărm al Mării Negre, venind imediat după Odessa, construit cu atâta vreme mai înainte... Dintr-un orășel cu câteva colibe de pescari, cum era acum aproape un veac, pe locul vechiului Tomis – ale cărui ruine au fost găsite chiar lângă port, se înalță acum un oraș din ce în ce mărit și plin de viață. Casele nu-și mai găsesc loc de-a lungul mării, au început să se ridice și să se întindă până la Anadolchioi, ca o mare în flux, semn al trăiniciei și al mișcărei omenești”...
 
Și pentru că am vorbit despre Thalassa, stăpână a apelor Constanței, merită să încheiem acest articol cu câteva versuri de o rară frumusețe. De această dată autorul este Mihai Codreanu, un distins profesor, traducător, director de teatru și în primul rând un mare poet, considerat părintele sonetelor, în România. Membru al Academiei Române și medaliat cu Legiunea de Onoare a Franței pentru traducerea magistrală în limba română a piesei Cyrano de Bergerac, de Edmond de Rostand, Codreanu ne oferă câteva versuri minunate în care personajul principal este bineînțeles Thalassa, Marea... Reproducem parțial aceste stihuri:
 
„Văzut-ați voi cum Marea Înfuriată / Frământă-n valuri urletul mâniei / Și-aruncă-n sus spre largul veșniciei / Revolta ei în spumă-ncununată?: Admir în ea Creațiunea toată / Căci viața-i doară spuma Energiei / Și când o văd mă închin sălbăticiei / În sufletu-i de-a pururi adunată...; ... Tot ce înfruntă eterna-ți încordare... Căci viață vreau dar viața-i o furtună – Ce seamănă cu furia ta nebună / Și-așa te vreau, nemărginită Mare”...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
„Antologia Dobrogei – Prozatori și poeți”, Editura Casa Școalelor, București, 1928
- citate din articolul „Constanța” semnat I. Simionescu
- fragmente din poemul „Marea” de Mihail Codreanu, p.171
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    
 
Citeşte şi:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Evocări și portrete din Constanța veacului trecut (II). Ioan Adam - Orașul în care trecutul se luptă cu prezentul

 

Comentarii








Cele mai recente postari