Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:44 24 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

ro

05 Aug, 2020 00:00 1243 Marime text

 

 
În revista „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II (1928), Brutus Cotovu, personalitate de prestigiu a învățământului nord-dobrogean și a vieții socio-culturale tulcene, publică un articol intitulat „Dobrogea în preajma războiului pentru neatârnare”, cu subtitlul „Întâmplări din cei 50 de ani de la anexarea ei. 1878-1928”.

Publicistul face o trecere în revistă a unei jumătăți de veac de la revenirea Dobrogei sub administrație românească, punctând reperele devenirii sale, „inele dintr'un lanţ de glorioase fapte” care a dus, în cele din urmă, la „desrobirea tuturor Românilor de sub jugul streinilor şi unirea lor într'un singur mănunchiu”.

Utile, interesante și pitoresc prezentate sunt datele istorice premergătoare unirii provinciei cu țara, precum și evoluția ținutului pontic în cei 50 de ani de după momentul reanexării.

Sunt inserate și documente oficiale, precum proclamația regelui Carol I sau Apelul de subscripție publică pentru monumentul comemorativ ridicat „pe stâncosul colnic Hora din oraşul Tulcea”.

Un subcapitol trist rememorează dezastrul și distrugerile de monumente și instituții publice din 1916, în urma luptelor sângeroase de pe malul drept al Dunării și a invaziei răzbunătoare a bulgarilor:
 

„După luptele de la Turtucaia, Dobrogea a fost cutropită de către Germani, Bulgari şi Turci. Amintirea violenţelor înfăptuite de către aceşti barbari e încă vie în amintirea noastră a tuturor. Sate şi oraşe întregi au fost prefăcute în ruine. Cel care a suferit în special a fost Hârşova.
Oraş locuit în majoritate de Români, era una dintre puţinele alcătuiri moderne ale Dobrogei. Era aceasta rezultatul unei munci spornice de 40 ani. Dar a fost distrus. Numai frumoasa biserică a fost cruţată. In special şcoala primară a suferit mult. Năvălitorii i-au dat foc de n'a mai rămas din ea de cât zidurile negre de fum. In această şcoală vrednicul dascăl Vasile I. Cotovu, a'ngrămădit, zi de zi, timp de 30 ani, tot ce a fost mai preţios pe pământul Dobrogei.
Acest mic muzeu a fost vizitat chiar şi de Regele Carol I, care i-a dăruit şi o frumoasă colecţie de medalii, iar Regele Ferdinand I a decorat, proprio motu, cu Bene Merenti cl. I pe organizatorul muzeului.
Din toată această muncă n'a mai rămas nimic. Doar câteva lucruri mai de preţ au fost salvate în grabă de către un vas al marinei.


DESCARCĂ GRATUIT COLECȚIA „ANALELE DOBROGEI” ÎN FORMAT PDF!  

În Tulcea, după ce populaţia a fost evacuată, întreg avutul cetăţenilor a rămas la discreţia armatei bulgare. Soldaţii bulgari au distrus casele Românilor, ba chiar şi clădirile publice, care, în caz de stabilire a lor aici, le-ar fi fost de folos. Dar, cu toată vremelnica lor biruinţă, ei nu se simţeau siguri de o stăpânire îndelungată; de aceea au distrus şoselele, au dat Ia pământ cantoanele, au furat totul, până şi monumentele funerare de prin cimitire.
Monumentul reanexării a fost distrus din temelie, statuile duse în captivitate. Monumentul lui Mircea de asemenea. Bustul lui Neniţescu din grădina publică a fost aruncat în Dunăre. Bulgarii au ştiut să se răzbune!
 
Încheiere. In descrierea de faţă am expus numai câteva din faptele premergătoare independenţei, precum şi cele înfăptuite în decursul celor 50 ani din urmă.
Opera începută nu s'a terminat. E datoria tinerei generaţii să o continue. Ea va trebui să desvolte în viitor o şi mai strălucită energie pentru înaintarea provinciei noastre. Jertfele părinţilor să le fie pildă.
Prin aşezarea ei geografică la gurile Dunării, Dobrogea este partea cea mai de preţ a patrimoniului ro.mânesc. Este vadul de scurgere al bogăţiilor solului, este puntea de legătură dintre poporul nostru şi restul lumii civilizate.
A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării.”

 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei
#Analele Dobrogei anul 9, vol.2, 1928
#Brutus Cotovu

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Sursa foto : revista Analele Dobrogei

 
Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Ignoranța, cea mai mare primejdie socială
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari