Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:26 28 07 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Moscheea din Constanța - prima clădire din România unde s-a folosit betonul armat

ro

24 Jun, 2021 00:00 2339 Marime text
  
La 24 iunie 1910, se punea piatra de temelie a Marii Moschei din Constanța.

Evenimentul aducea în orașul de la malul mării personalități ale epocii, printre care ambasadorul Turciei și ministrul Cultelor, Spiru Haret.

Moscheea Carol I, care a rămas și astăzi, la peste un secol de la întemeiere, un important monument al comunității musulmane din Dobrogea, a fost proiectată de inginerul Gogu Constantinescu, sub îndrumarea arhitectului Victor Ştefănescu.
 
S-au îmbinat armonios, în structura ei, elemente stilistice egiptene şi bizantine, cu inserţii arhitecturale româneşti, modelul de inspirație fiind Moscheea Konya din Anatolia. A fost prima clădire din România în cazul căreia s-a folosit betonul armat, cupola și minaretul fiind construite din acest compozit inventat de francezul Joseph Monier.

În ziarul „Drapelul”, II, nr. 12, din 27 iunie 1910 (antologat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei”), am regăsit un articol ce detaliază vizita la Constanța a lui Spiru Haret care, însoțit de notabilitățile orașului, asista la punerea pietrei de temelie a moscheei, precum și la manifestările de recunoștință față de inițiativa guvernului român de a ridica un locaș de cult pentru mahomedanii dobrogeni.
 

„În ziua de Joi 24 Iunie, cu trenul de 6 ore dimineaţa, a sosit în oraşul nostru Spiru Haret, Ministrul cultelor, şi E. S. Seffa-bey, Ministrul Turciei în Capitală, însoţiţi de d-nii Teodoru, Secretarul general al Ministerului Cultelor, şi Gârboviceanu, Administratorul Casei Bisericei, pentru a prezida solemnitatea punerei pietrei fundamentale a moscheei ce va construi guvernul romîn în localitate.
La descindere din vagon, vizitatorii au fost primiţi de către d-nii Prefect Ghica, Hacik Efendi Papazian, consul otoman, Poliţaiul Paladi şi alte persoane oficiale.
Dela gară, d. Ministru Haret, împreună cu invitaţii săi, s'au dus la d. prefect, unde li s'a servit ceaiul.
La ora 8 1/2 au plecat din gară cu un tren special la băile Mamaia. Aci au vizitat plaja, pe care au admirat-o.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  

La 9 1/2 s'au oprit cu trenul la gara din str. Carol, de unde s'au dus de au vizitat şcoala musulmană. D. Ministru Spiru Haret s'a interesat foarte mult de mersul şcoalei musulmane şi a pus întrebări la diferiţi elevi, fete şi băieţi. A făcut o frumoasă impresie un mic elev din cl. I primară, care a recitat cu multă claritate şi într'o românească curată o poezie patriotică. D. Ministru a promis tot concursul şi tot sprijinul casei şcoalelor pentru a se aduce înbunătăţiri şcoalei musulmane. D. Prefect a dăruit 20 lei, pentru a se cumpăra fesuri elevilor săraci.
Dela şcoala musulmană, d. Ministru, însoţit de d. Prefect şi de toţi invitaţii, s'au dus de au vizitat Cazinoul cel nou, precum şi grădina de pe Bulevardul Elisabeta.
La ora 11 au sosit la locul unde se construeşte moscheia, care era frumos pavoazat cu verdeaţă şi drapele. Acolo se aflau toate persoanele oficiale şi invitaţii, elevii şcoalei musulmane precum şi toţi soldaţii musulmani din garnizoana Constanţa. Au făcut o frumoasă impresie toţi aceşti soldaţi musulmani în ţinută adevărat ostăşească. Serbarea a început prin cetirea din Coran de către Hatipul Moscheiei şi rugăciuni zise în limba turcă de către Muftiul judeţului.
După rugăciuni au început cuvîntările. Muftiul judeţului, în limba romînă, mulţumeşte M. S. Regelui şi guvernului romîn pentru clădirea acestei moscheie, cimentînd astfel pentru totdeauna puternica frăţie şi dragoste dintre romînii şi musulmanii din Dobrogea. Roagă pe creator pentru fericirea Romîniei şi a Dinastiei. Muzica intonează imnul regal şi apoi intonează şi ininul M. S. I. Sultanului. După d. Muftiu al judeţului, vorbeşte d. Prefect Ghica.
«Moscheea, a cărei temelie o punem astă-zi şi al cărui monument în cîte-va zile se va ridica sus spre ceruri, va fi una din acele clădiri ce va putea sta alături cu catedralele noastre cele mai frumoase. Moscheea din Constanţa, va fi una din podoabele Dobrogei, una din podoabele ţărei romîneşti. Terminînd, ţin încă odată, să vă mulțumesc, Domnule Ministru, de cinstea ce mi-aţi făcut, venind să prezidaţi această sărbătoare, nu numai a musulmanilor din Constanţa, dar a noastră a tuturor, sărbătoare care va rămîne multă vreme neştearsă din amintirea noastră, iar aşezământul acesta religiunei mahomedane se va ridica măreţ ca fiind o pildă a recunoştinţă către acei cari au dovedit o nestrămutată credinţă faţă de tron şi patrie.»
D. Ministru Haret recunoaşte că elementul musulman a fost în totdeauna supus şi devotat către ţară şi dinastie. E fericit că prezidează solemnitatea. Un prea frumos discurs a fost rostit, într-o admirabilă limbă romînească şi cu adevărat avînt oratoric, de către d. Amet Curt Molia, institutor în Medgidia şi absolvent al Seminarului Musulman din acel oraş. D. Gîrboviceanu, administratorul Casei Bisericeşti, citeşte documentul scris pe pergament, care e apoi semnat de toate persoanele oficiale şi de invitaţi. Aşezînd pergamentul, d. Ministru Haret, E.S. Seffa-Bey, Ministrul Turciei şi Prefectul Ghica, au cimentat şi fixat piatra fundamentală.”



Citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“ , autor Stoica Lascu.


Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanta
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”
 
Comentarii








Cele mai recente postari