Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:46 21 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Lipovenii, despre „simţimintele ce le avem cu toţii faţă de mama noastră România”

ro

30 Mar, 2021 00:00 1378 Marime text
  • Șeful comunității lipovene laudă autoritățile Dobrogei românești pentru drepturile și libertățile acordate etniei sale
 
Ziarul „Dobrogea Jună” a reflectat, timp de patru decenii, devenirea ținutului dintre Dunăre și Mare, transformarea sa, după cinci secole de ocupație otomană, într-un pământ românesc care, deși a atras populație eterogenă, s-a dezvoltat armonios și dinamic, găzduind în pace și bună înțelegere toate neamurile, indiferent de limbă, cultură sau religie.

În numărul din 30 martie 1940, publicația face cunoscută vocea rușilor lipoveni, prin reprezentantul lor, Terente Lisov, preşedinte al Comunităţii lipovenilor din județul Tulcea, care, după o scurtă trecere în revistă a parcursului istoric al acestei etnii, are doar cuvinte de laudă despre felul în care sunt tratați de către statul român și de către autoritățile din Dobrogea românească:
 

„În mozaicul de naţionalităţi din care se compune norodul dobrogean, Lipovenii nu sunt cei mai numeroşi, dar nu sunt atât de neînsemnaţi, încât glasul lor să nu fie spus acum, când din partea celorlalte naţionalităţi, care locuesc în Dobrogea, se arată încă odată simţimintele ce le avem cu toţii faţă de mama noastră România.
Fugiţi din Rusia de aproape două sute de ani, din cauza prigoanelor religioase pe care stăpânirea rusească le îndrepta împotriva lor, Lipovenii au crezut şi au sperat să găsească în Dobrogea libertatea de a-şi păstra credinţa lor, aşa cum înţelegeau ei.
Până la 1878, traiul lor în Dobrogea a fost supărat de multe războaie şi năvăliri ale armatelor ruseşti sau turceşti care treceau pe aici. Foarte mulţi dintre străbunicii noştri au fost luaţi de aceste armate şi au fost condamnaţi la moarte, la Moscova sau în alte oraşe ruseşti. Multe gospodării au fost distruse şi multe familii au fost risipite din cauza acestor războaie.
După războiul din 1878, Dobrogea trecând în stăpânirea României, Lipovenii au putut în sfârşit să găsească liniştea, pacea şi libertatea pentru care părinţii lor îşi părăsiseră încă cu un veac înainte casele şi satele lor din Rusia. Mai mult decât atâta, Statul Român a înţeles să se poarte cu noi în aşa fel, încât să nu ne simţim de loc străini. Lipovenii din Deltă şi din Dobrogea s-au bucurat, din prima zi a stăpânirii româneşti, de toate drepturile. Ei au avut şi au cea mai largă libertate de a-şi exercita cultul lor religios, de a-şi păstra vechile lor obiceiuri şi tradiţii, de a-şi vorbi limba lor părintească, de a-şi trăi traiul aşa cum l-au apucat din părinţi. Copiii Lipovenilor au putut intra la şcolile româneşti şi unii dintre ei au ajuns astăzi să ocupe posturi de multă încredere în slujba statului român, alţii au ajuns profesori şi funcţionari.
În ce priveşte restul, Lipovenii noştri, cari se ocupă, după cum se ştie, cu pescăria şi agricultura, se bucură de generala bună stare a gospodăriilor lor: ba ne putem mândri cu faptul că, din acest punct de vedere, Lipovenii sunt superiori multora. Iar pentru acei cari s-au îndreptat spre comerţ, ordinea, pacea şi dreptatea, aşezate odată cu stăpânirea românească, au făcut ca afacerile lor să meargă bine şi ei să fie mulţumiţi, astfel că mulţi Lipoveni sunt astăzi negustori.
Lipovenii sunt în general oameni bine situaţi; ei se bucură de toată consideraţia cetăţenilor Români sau de alte naţionalităţi. Ei au ocupat şi ocupă demnităţi, au fost şi sunt primari, consilieri comunali şi judeţeni; în fine, s-au bucurat întotdeauna şi se bucură de toate drepturile pe care le au cetăţenii români. Autorităţile româneşti s-au purtat şi se poartă cu noi Lipovenii cu toată blândeţea, cu toată încrederea, cu toată dreptatea. Nimeni, niciodată nu s-a gândit să facă vreo deosebire între noi şi ceilalţi cetăţeni şi nimeni nu s-a gândit vreodată să ne considere străini. De aceia şi noi am răspuns şi răspundem cu drag şi însufleţire la chemarea ţării. În războiul cel mare, Lipovenii au luptat alături de ceilalţi fii ai ţării, până la izbânda din urmă, până la întregirea neamului, nedându-se înapoi şi bucurându-se ca şi ceilalţi de împlinirea idealului naţional.
Cum să nu avem asemenea sentimente faţă de această ţară, când ea, prin lucrările pe care le-a făcut în Deltă, prin canalele săpate aci, a dat Lipovenilor, cari sunt majoritatea pescari, posibilitatea unei vieţi economice înfloritoare? La Vâlcov, la Jurilofca, pe toată apa Dunărei şi a marn, Lipovenii noştri pescuesc în linişte, ocrotiţi de legile româneşti, câştigându-şi cinstit şi în pace pâinea şi existenţa. Peste tot, în judeţul Tulcea, satele lipoveneşti se bucură de administraţia omenească şi cinstită a statului român. Casele noastre, gospodăriile, familiile, bisericile sunt apărate: avem doctori, avem drumuri, avem de curând şi o cale ferată, avem tot ce ne trebue pentru a trăi, pentru a munci, pentru a asigura bătrâneţile noastre şi viitorul copiilor noştri.
Iar pe deasupra tuturor, avem libertatea - libertatea pe care nicăiri în lume n-am putea s-o avem aşa cum o avem aci, în Dobrogea Românească.”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: historia.ro

Citește și:

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Un recensământ al Dobrogei, vechi de un secol

#DobrogeaDigitală: „Există în ţara asta două feluri de dreptăţi - una pentru cei mici şi alta pentru cei mari”

#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari