Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:29 15 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Un recensământ al Dobrogei, vechi de un secol

ro

15 Oct, 2019 00:00 774 Marime text
Un recensământ de-acum mai bine de un secol, așa cum este el expus în prețioasa monografie „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” relevă faptul că în Dobrogea existau 5.542 familii de români, bulgari - 4.750, ruși - 1.592, lipoveni - 1.526, malocani - 144, greci - 544, armeni - 111, evrei - 222, germani - 416, tătari - 131, iar diferite naționalități - 736.
 

 

„Fenomenul acesta de expansiune se vede bine și din cartea răposatului I. Ionescu-Dela Brad, publicată la 1851 («Excursion agricole dans la plai ne de la Dobrouja»).
Din datele statistice găsite pe-atunci, Ionescu Dela Brad ne spune că în Dobrogea locuiau în vremea aceia 27.611 Români, fără districtele Medgidia, Cernavoda și Mangalia, pentru care n'a găsit date. Tot din statistica asta, se vede că pe la anul 1850 trăiau în Dobrogea numai 19-20.000 suflete de slavi, Bulgari cu Ruși și Lipoveni la un loc.
 
Cartea lui Ionescu-Dela Brad, este de mare preț pentru noi, căci ne dă știri surprinzătoare și valoarea ei crește mai ales prin imparțialitatea cu care ne informează, căci nu e de bănuit că un Român dela 1851, să fi avut pe-atunci gânduri de naționalitate și încorporare a Dobrogei.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

D-l Luca Ionescu, un distins fruntaș politic și fost prefect în Dobrogea, în darea sa de seamă «Județul Tulcea», ne face cunoscut o statistică a populațiunei din «Sandgiacul Tulcei», (aproape toată Dobrogea de azi) făcută de ruși, în ajunul ocupațiunei noastre”.

 
#citeștemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală Curiozități de-acum un secol despre monumentul de la Adamclisi

#DobrogeaDigitală Columna de la Roma și monumentul de la Adamclisi isvorâte din aceeași concepție

#DobrogeaDigitală Dilema tumulului de la Adamclisi, mormântul bravilor soldați căzuți în războiul dacic sau al unui ofiter superior roman

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol

#DobrogeaDigitală Descoperirea monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

#DobrogeaDigitală Tot sufletul latin a fost acela care a stăpânit și a dat avânt vieței dintre Dunăre și marea cea mare

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii