Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:44 27 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei” Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

ro

28 Sep, 2020 00:00 1980 Marime text

Dintre țările care alcătuiesc România de azi, Dobrogea este cea mai veche țară romană. Cu mult timp înainte ca dacii din Dacia să se facă romani, dacii din Dobrogea au început să vorbească latinește, să se închine ca romanii şi să-şi facă orașe şi sate romane". (Vasile Pârvan)



Astăzi, se împlinesc 138 de ani de la nașterea arheologului Vasile Pârvan (28 septembrie 1882, Huruiești, Bacău), cunoscut drept întemeietorul școlii românești de arheologie, conform biografiei sale din Enciclopedia istoriografiei românești: „Studii universitare la București (1904), specializare și documentare la Jena, Berlin și Breslau (1905-1906). Doctor în filozofie al Universității din Breslau (1908).
Funcționar la secția manuscrise a Bibliotecii Academiei Române (1903), profesor secundar (1904-1909), profesor suplinitor (din 1909) și titular (1913-1927) al catedrei de istorie veche, epigrafie și antichități greco-romane a Universității din București.
Director al Muzeului Național de Antichități (1910-1927) și al Școlii Române din Roma (1922-1927, cel dintâi).
Unul din fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene (1913).
Membru corespondent (din 1911), titular (din 1913), vicepreședinte (1921-1922) și secretar-general (1923-1927) al Academiei Române.
Este părintele școlii arheologice românești, lui datorându-i-se nu numai primul plan de efectuare a unor cercetări arheologice pe plan național, ci și punerea lui în practică, prin săpături realizate într-o serie de cetăți și așezări din Muntenia și Dobrogea. În 1913 a descoperit ruinele cetății Histria, iar în 1914 a început campania de săpături pentru dezvelirea ei. Principala sa operă este Getica (1926), o istorie a Daciei în mileniul I î.e.n.
În semn de omagiu al muncii sale monumentale, Institutul de Arheologie al Academiei Române îi poartă astăzi numele.
 

După moartea soției și a fiicei se cufundă în muncă

Invidiat pentru puterea lui de muncă, dar respectat pentru măreţia spiritului său, Vasile Pârvan dispare în plină forță, pe 26 iunie 1927, la doar 45 de ani, ca urmare a unei apendicite netratate la timp. De altfel, viața îl încercase aspru: îşi pierduse, după câţiva scurţi ani de fericire desăvârşită, soţia şi singura lui fetiţă. Dar îşi primise destinul dureros cu un stoicism tot atât de neclintit ca şi cel pe care îl aflase la Romanii din al doilea secol. S-a adâncit atunci în lucru ca într-o uitare mântuitoare. Şi acorda şi cerea elevilor săi atâta afecţiune încât îmi putea spune, într'un suris melancolic, că îşi refăcea cu ei în juru-i o adevărată familie”, consemna Jérôme Carcopino, profesor la Sorbona și membru de onoare al Academiei Române, în publicația „Gândirea”, la 1 Septembrie 1927.


Din volumul Istoria Dobrogei”, scris de un alt mare istoric dobrogean Adrian Rădulescu, împreună cu regretatul Ion Bitoleanu, recent trecut în neființă, ne-am oprit asupra unui fragment edificator pentru valoarea descoperirii făcute de cel comemorat astăzi, arheologul Vasile Pârvan.
 

„Cercetarea istorică şi istoriografia au cunoscut, după 1878, o
perioadă de avânt. Pasiunea pentru arheologia Dobrogei a fost justificată de faptul că mai toate civilizaţiile euro-asiatice pe care societatea
le-a cunoscut, din zorii preistorici până în vremea stăpânirii turceşti,
şi-au înscris pe acest pământ urmele trecerii lor. Voinţa învăţaţilor de
a identifica noi dovezi ale obârşiei şi continuităţii românilor a constituit sursa interesului pentru explorarea sistematică a vestigiilor grecoromane cât şi pentru protejarea lor. Încă de la început, statul român a
luat sub ocrotirea sa antichităţile noii provincii: în 1880 Remus
Opreanu a creat pe lângă prefectura Constanţa cel dintâi muzeu de
arheologie, iar în anul următor a apărut în paginile unei publicaţii
ştiinţifice de la Paris primul studiu erudit scris de un român, Mihail
Sutzu, despre antichităţile dobrogene. Curând după aceea activitatea
ştiinţifică de investigare a fost încredinţată Muzeului Naţional de
Antichităţi şi îndrumată de două eminente personalităţi: Grigore
Tocilescu şi Vasile Pârvan.

 

DESCARCĂ INTEGRAL VOLUMUL ÎN FORMAT PDF


Grigore Tocilescu, cel care a început studierea temeinică, ştiinţifică
a monumentului de la Adamclisi, a publicat până în 1910 peste 600 de
inscripţii precum şi cea dintâi hartă arheologică a Dobrogei,
cuprinzând 60 de cetăţi identificate, valurile dintre Cernavodă şi
Constanţa etc. Vasile Pârvan a cercetat cetăţile Tropaeum, Ulmetum,
Capidava, Noviodunum, Tomis. Săpăturile de la Histria - unul din
cele mai remarcabile evenimente arheologice din sud-estul Europei -
au marcat apogeul carierei sale ştiinţifice. Din 1913, împreună cu discipolii şi colaboratorii săi, el a acordat o atenţie specială obiectivelor
arheologice din cele două noi judeţe ale Dobrogei. (...)
După 1918, deşi hărţuiţi de penuria de fonduri şi dezinteresul clasei politice, Vasile Pârvan, Grigore Florescu, profesorii Teofil Sauciuc-Săveanu şi Oreste Tafrali au continuat cu asiduitate şi îndârjire campaniile de săpături ale căror rezultate erau tot atâtea dovezi despre romanitatea Dobrogei”.



#citește mai departe în volumul „Istoria Dobrogei”,

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#scrieDobrogea Vasile Pârvan, de veghe printre ruinele Tomisului (galerie foto)


 
Comentarii








Cele mai recente postari